EXCURSIE…Peste 20 de oameni de afaceri si primari din judetul Vaslui au participat la deschiderea oficialã a târgului national “Fabricat în Moldova”, misiune economicã organizatã de Camera de Comert, Industrie si Agriculturã a judetului Vaslui. Ca în fiecare an, oamenii de afaceri vasluieni au cãutat domenii în care pot conlucra cu firmele moldovene, desi, de la an la an, produsele expuse si calitatea acestora au tot scãzut. Pe fondul instabilitãtii economice si politice, firmele din R. Moldova trec printr-o crizã fãrã precedent, astfel cã este greu acum pentru o firmã din spatiul UE sã gãseascã portite de colaborare. Asa s-a întâmplat si la deschiderea oficialã a “Fabricat în Moldova”, unde managerii si reprezentantii mediului de afaceri si bancar din judetul Vaslui au vizitat standurile, au discutat cu omologii lor moldoveni si… cam atât. Rezultatele mult asteptate, privind cooperarea între oamenii de afaceri de pe cele douã maluri ale Prutului, se lasã asteptate, desi CCIA Vaslui ar dori ca astfel de contacte sã conducã si la contracte reale, vizibile.
Expozitia de la complexul MoldoExpo a demonstrat cã economia din tara vecinã este rãmasã cu 25-30 de ani în urma României, iar pentru a scoate produsele moldovenesti în spatiul comunitar este nevoie de investitii de multe miliarde de euro. Nu poti ca, folosind utilaje din vremea fostului URSS, sã produci la nivelul calitativ cerut de Uniunea Europeanã. Trebuie spus cã, în ziua deschiderii târgului “Fabricat în Moldova”, premierul Pavel Filip a anuntat cã a decis sã aplice un moratoriu asupra controalelor la firmele moldovene timp de trei luni. Adicã, în termen de 90 de zile nu va fi niciun control la nicio firmã din R. Moldova, timp în care, a spus Filip, “vom cãuta legi care sã previnã controalele abuzive”. Vorbind de produsele fabricate în Moldova trebuie sã remarcãm cã firmele din tara vecinã produc dulciuri, produse de patiserie diverse, vinuri, miere si produse derivate, produse din peste si… cam atât. Industria textilã moldoveneascã a expus produse destul de slabe calitativ, la preturi foarte mari, pe care putini moldoveni si le permit. De exemplu, o firmã care a deschis un stand cu ii traditionale vinde aceste tricotaje la preturi de 1.000-1.400 lei moldovenesti bucata, în jur de 300 de lei în bani românesti, preturi foarte mari si pentru România, darãmite pentru o tarã unde salariul mediu ajunge la 2.000 de lei. Ce înseamnã colaborarea între firmele de pe cele douã maluri ale Prutului, în opinia presedintelui Camerei de Comert si Industrie a României, Mihai Darabanã, prezent la târg? Schimburi economice de peste 1 miliard de euro, peste 400 milioane de euro importuri din R. Moldova, câteva mii de firme din Moldova care lucreazã cu firme din România, ceea ce transformã tara noastrã în principalul partener economic al tãrii vecine. “Amândouã tãrile trebuie sã avem în vedere ce încurajãm în privinta consumului”, a spus Darabanã.
Primarii de la Husi, Murgeni si Suletea au avut discutii cu administratiile din tara vecinã
Care este locul economiei Republicii Moldova, în contextul relatiilor cu Uniunea Europeanã? Nimeni nu stie, însã cert este cã sunt multe lucruri de pus la punct. “Este cea mai mare expozitie cu care Republica Moldova deschide anul 2016. Am venit aici cu delegatii din toatã regiunea de Nord Est a României, cea mai importantã fiind delegatia de la Vaslui. Trebuie sã discutãm de capacitatea de absorbtie împreunã a marilor proiecte europene în urmãtorii patru ani, pe proiecte transfrontaliere de peste 1 miliard de euro. Va trebui sã creionãm clar obiectivele pe care trebuie sã le urmeze R. Moldova în directia aderãrii. Nu a avut R. Moldova prieteni mai buni ca românii, niciodatã”, a spus Ionel Constantin, presedintele CCIA Vaslui. Unele din firmele din judetul Vaslui ar dori sã deschidã discutii cu parteneri din Republica Moldova, însã este greu de spus cum se vor desfãsura negocierile, pentru cã vorbim de legislatii complet diferite între cele douã tãri. Cert este cã, în premierã, Agentia de Dezvoltare Nord Est a deschis un stand la “Fabricat în Moldova”, ceea ce înseamnã cã se doreste crearea unor legãturi de afaceri. Primarul municipiului Husi, Ioan Ciupilan, alãturi de primarul orasului Murgeni, Ioan Buta, si primarul comunei Suletea, Ciprian Tamas, au avut mai multe discutii cu omologii lor moldoveni din administratia publicã. Se întreved, a spus primarul Tamas, posibilitãti de înfrãtire cu comuna Cucoarã, din tara vecinã, dar si cu alte primãrii. Dintre oamenii de afaceri, am remarcat faptul cã managerul general al Morandi Com, Cãtãlin Moraru, a avut mai multe discutii cu firme din industria alimentarã, însã pasii spre concretizarea acestor discutii în contracte economice sunt destul de dificili.
