|

„Soția mea a plecat cu parfumul și nu am mai apucat să-i parfumez”. Reportaj cu struguri din Piața Moldovei

Ce se întâmplă odată cu începerea noului an școlar? Temperaturile scad, iar părinții și bunicii pleacă la cules de struguri. Mulți dintre noi știm ce înseamnă să ne trezim dimineață și să plecăm îmbrobodiți cu multe haine la câmp atunci când începe campania în Vrancea. Eu fac parte din generația care a mers la vie, s-a plimbat cu căruța plină cu lădițe de struguri și a păzit baxurile la capătul rândului; de parcă eventualii hoți s-ar fi speriat de un copil de 8/9 ani înconjurat de lăzi și saci cu sute de kilograme de struguri. Recunosc, nu mi-a plăcut niciodată să muncesc efectiv, pentru că m-aș fi chinuit zile întregi să îmi curăț mâinile, iar cu mănuși și forfecuță nu mă lăsau ai mei să culeg strugurii pe motiv că mai tare îi încurc. Nu aveam telefon, nici ceas, așa că încercam să „citesc‟ pe cer cât este ora, cu gândul la mâncare. Când începeau să se audă voci, știam că „partenerii mei de muncă‟ vin la traista cu bucate. Eram prima pe păturică, cu toate că nu depusesem cine știe ce efort, așteptam ca cineva să taie cașul și roșiile, imediat apăreau punguțe ba cu ouă fierte, ba cu biscuiți sau covrigi… de-ale gurii. Uneori stăteam pe papuci, pentru că nu mai era loc pe pătură… cu toate că seara plângeam să mergem acasă, a doua zi dimineață voiam din nou la vie. Acum, lucrurile s-au schimbat… oamenii pe care îi cunosc eu au îmbătrânit și pun muncitori cu ziua….https://monitoruldevrancea.ro/2019/09/20/galerie-foto-sotia-mea-a-plecat-cu-parfumul-si-nu-am-mai-apucat-sa-i-parfumez-reportaj-cu-struguri-din-piata-moldovei/