Iatã ce perle au cules corectorii vasluieni de la elevii din Buzãu:
INCREDIBIL Subiectele de la prima probã scrisã a examenului de Bacalaureat din 2015, cele de la Limba si literatura românã, au fost, potrivit cadrelor didactice si elevilor, printre cele mai usoare din ultimii ani. Totusi, absolventii care au trecut mai rar pe la scoalã au întâmpinat probleme în a le rezolva si au încercat sã reproducã din amintiri informatii care s-au dovedit a fi lacunare sau chiar false, modul de exprimare al elevilor fiind îndoielnic. Perlele acestora au stârnit hohote de râs în rândul corectorilor, dar în acelasi rând au provocat îngrijorare. Din pãcate, anul acesta nu vã putem prezenta “creatiile” elevilor vasluieni, fiindcã tezele acestora au fost corectate în judetul Botosani. Corectorii din judetul nostru au corectat tezele venite din Buzãu. Astfel, în premierã vã prezentãm perlele elevilor buzoieni, culese de corectorii vasluieni. Un absolvent buzoian a descifrat secretul Otiliei: “Felix este un personaj romantic datoritã suvitei care-i iese din frunte”. Un altul a scris cã “Rãul nu reprezintã balaurii ci însusi omul comun”. În top perlelor culese de corectorii vasluieni se aflã urmãtoarea “creatie”: “La final participa calul lui Harap-Alb si pãsãrica fetei “
Desi elevii care au participat în acest an la Bacalaureat s-au bucurat excesiv, precizând cã subiectele la limba românã au fost “floare la ureche”, au început sã aparã si primele perle. Din “putul” gândirii absolventilor de liceu din judetul Buzãu (la Vaslui se corecteazã tezele din judetul Buzãu, iar tezele elevilor din judetul Vaslui sunt corectate la Botosani), au apãrut câteva perle, ale elevilor care s-au luat la trântã cu limba românã. Absolvenţii de liceu de la profilul Real au avut la subiectul al III-lea al probei de Limba si literatura românã de caracterizat un personaj dintr-un text narativ apartinând lui Ion Creangã, Marin Preda sau George Cãlinescu. Elevii trebuiau sã precizeze curentul si epoca în care se încadreazã autorul repectiv, sã scrie despre arta construirii personajului. Nu trebuia neglijat nici statutul personal, psihologic, moral al personajului ales. Unii dintre candidati au croit o caracterizare “personalã” a lui Moromete, personajul principal din opera cu acelasi nume a lui Marin Preda. Iatã ce scrie un elev buzoian: “Moromete ironiza pe toatã lumea cu glumele lui de prost gust”. Altul a fost de pãrere cã: “Moromete este un personaj ironic deoarece pare nepãsãtor în legãturã cu faptul cã acel câine mâncase brânzã “. Cel mai hazliu absolvent de liceu a încercat sã sugereze cã Moromete se pregãtea intens înaintea discursurilor sale din poiana lui Iocan. “Moromete citea ziarul înainte acasã de câteva ori pentru a nu se bâlbâi si a nu se face de râs”.
Harap-Alb, personaj din Ion Luca Caragiale!
Si Ion Creangã a dat bãtãi de cap unor absolventi de liceu din Buzãu. Dupã ei, Harap-Alb a fost scris de Ion Luca Caragiale, desi autorul a fost ales corect dintre cei trei scriitori: Ion Creangã: “Harap Alb este o poveste scrisã de Ion Luca Caragiale”. Emotiile si-au spus cuvântul, nu? Iatã ce mai scriu unii elevi dibaci: “Harap-Alb ajunge la Ros împãrat si se cãsãtoreste cu el” sau “Harap-Alb este tipul intelectualului naiv” În top figureazã urmãtoarea “capodoperã”, care i-ar face invidiosi pânã si pe cei mai nãtãfleti elevi vasluieni: “La final participa calul lui Harap-Alb si pãsãrica fetei”. În rest, din tezele venite de la Buzãu am aflat definitia piticismului: “Copiii trebuie sã facã un sport fizic, încã de mici, pentru a se feri de piticism.” Nici “sportul” nu a rãmas nemazilit: “Sportul are si dezavantaje în viata unui om deoarece sãnãtatea le este de prisos” Iar obezitatea este tratatã cu multã seriozitate: “Supraponderabilitatea este în rândul persoanelor de vârsta unu, a doua si chiar a treia” . Pentru a dovedi cã sportul este o disciplinã mult mediatizatã în scolile buzoiene, un elev este de pãrere cã: “Ilie Nãstase care a practicat toatã viata tenisul la vârsta pe care o are, una înaintatã, se miscã si beneficiazã de o sãnãtate mult mai bunã în comparatie cu persoanele statice.”
Lucrãrile elevilor vasluieni au ajuns la Botosani
PERMUTÃRI …Lucrãrile absolventilor de clasa a XII-a de la prima probã scrisã a examenului de Bacalaureat, cea la Limba si literatura românã, au fost trimise în judetul Botosani pentru a fi corectate. În mâinile cadrelor didactice vasluiene au ajuns tezele elevilor din judetul Buzãu. Aceastã decizie, de a corecta lucrãrile în alt judet decât cel în care au fost sustinute, a fost luatã pe ultima sutã de metri de ministrul Educatiei. Tezele au fost duse mai întâi în centrele de la Vaslui, au fost numerotate si completate cu indicativul judetului, dupã care au fost trimise la Botosani. Astãzi, 1 iulie, examenul de Bacalaureat continuã cu o nouã probã, cea obligatorie a profilului, respectiv Matematicã, pentru absolventii profilului real, si Istorie, pentru cei de la uman, iar în 3 iulie va fi proba la alegere a profilului si specializãrii.
S-au rezolvat contestatiile la Evaluarea Nationalã
FINAL Ministerul Educaţiei a publicat marţi, 30 iunie, rezultatele finale, dupã contestaţii, la Evaluarea Nationalã 2015. În judetul Vaslui, unde s-au înregistrat aproximativ 300 de contestatii, notele au rãmas în mare mãsurã aceleasi. Au existat si câteva cazuri în care acestea au crescut cu un punct sau putin peste un punct. De exemplu, unui elev de la Scoala Gimnazialã “George Tutoveanu” din Bârlad i s-a acordat la Limba si literatura românã nota finalã 9.10, desi initial fusese notat cu 8.10. În aceeasi situatie s-a aflat si un elev de la Scoala Gimnazialã “Mihai David” din Negresti care, la aceeasi disciplinã, a fost notat cu 7.80, desi initial primise nota 6.20. Nu au lipsit si cazurile în care notele au fost micsorate. De exemplu, la Scoala Gimnazialã nr.1 din satul Zorleni de la 8.85, notã obtinutã la Limba românã, unui elev nemultumit i s-a acordat în final nota 7.80. În judetul Vaslui rezolvarea contestatiilor nu a produs mari modificãri, lucru valabil si la nivel national unde procentul de promovare initial a fost de 79,30% iar ponderea mediilor peste 5 a crescut foarte putin, la 79,36%.
