spot_imgspot_img
17.6 C
Vaslui
25-apr.-2024

“Pe cãrãrile timpului”, o radiografie fotograficã a satului vasluian

- Advertisement -

INVITATIE… O extraordinarã radiografie fotograficã a satului vasluian va fi lansatã la sfârsitul acestei sãptãmâni în Vaslui. Este vorba despre albumul etnografic “Pe cãrãrile timpului”, apãrut în urma proiectului “Satul vasluian – traditie si actualitate”, coordonat de fotograful Sorin Onisor si etnograful Lucian Lefter de la Centrul Culturii Traditionale Vaslui. Alãturi de acest album, vor mai fi lansate trei volume ale Fonotecii Arhivei de Folclor “Vasile Adãscãlitei”: “Mãi soldate rosior”, “Bate vântul vârfurile” si “Asta-i hora din strãbuni”. Evenimentul va avea loc sâmbãtã, 20 aprilie, ora 11:00, la Sala de sedinte “Stefan cel Mare” a Consiliului Judetean Vaslui si îi va avea printre invitati pe entografii Dan Ravaru si Lucian Lefter, precum si pe solista de muzicã popularã Raluca Radu, care va sustine un recital.

“Aparitia acestor albume etnografice, „Pe cãrãrile timpului” si cele trei volume ale fonotecii de folclor „Vasile Adãscãlitei” (deocamdatã), are în vedere omagierea lumii satului românesc prin sunet si culoare. Credem în acest proiect amplu, întrucât rostul unei arhive de folclor nu stã numai în pãstrarea memoriei orale, ci si, mai ales, în deschiderea acesteia cãtre lume, prin crearea puntii care leagã lumea de ieri de cea de azi. Imagini vechi stau alãturi de cele noi, cântece de odinioarã sunt perpetuate, în forme mai mult sau mai putin diferite, în repertoriile actuale. Vã asteptãm alãturi de noi, sâmbãtã, 20 aprilie, 2019, ora 11, în sala de sedinte a Consiliului Judetean Vaslui”, este îndemnul reprezentantilor Centrului Judetean al Culturii Traditionale Vaslui

“Rodul muncii unei echipe, pentru memoria celor de mâine”

Lansarea acestui fond documentar este cu atât mai lãdudabilã cu cât are loc în <Anul omagial al satului românesc (2019)>, proclamat de Biserica Ortodoxã Românã. “În ajun de Florii, la Vaslui va fi prezentat rezultatul unui proiect de perspectivã antropologicã al Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale, <acela de a salva, prin imagine, ipostaze din satul vasluian, aflat pe o firavã linie de demarcatie între douã lumi: trecutul cu ritmul si rânduielile sale si prezentul aducãtor de noutate si, totodatã, de confuzie în felul în care tãranul percepe lumea nouã si schimbãrile pe care aceasta le impune>. Si cã, într-adevãr, dupã aceastã realizare tipograficã, pot depune mãrturie cã poate fi <infinit mai usor sã conduci un fir epic cu ajutorul textului, decât printr-o selectie din mii de imagini, pentru care-ti trebuie o memorie vizualã fantasticã, o gândire aproape matematicã si o stilisticã anume în închegarea mesajului>. Albumul “Pe cãrãrile timpului. O radiografie fotograficã a satului vasluian”, gândit ca o reprezentare secventialã a satului românesc, a strâns între copertile sale rodul muncii unei echipe, pentru memoria celor de mâine”, a punctat entograful Lucian Lefter.

Cele trei volume ale fonotecii de folclor „Vasile Adãscãlitei: cântece de cãtãnie, dor si jocuri

De asemenea, în cadrul evenimentului vor fi lansate si CD-urile “Mãi soldate rosior”, “Bate vântul vârfurile” si “Asta-i hora din strãbuni”. Primul volum, cuprinzãtor al cântecelor de cãtãnie selectate, cele mai multe privitoare la Primul Rãzboi Mondial, reprezintã un gest de omagiere a Centenarului Marii Uniri, dar mai cu seamã a celor care au luptat si au cãzut în Marele Rãzboi pentru întregirea tãrii. Regimentul 2 Rosiori din Bârlad, cu cavaleria sa sacrificatã în tragica Sarjã de la Prunaru, în toamna anului 1916, ca o reminiscentã a unei lumi care se prãbușea în fața mitralierelor noii epoci, a întruchipat simbolul ostașului român, cel putin în folclorul din sudul Moldovei. Intrarea României în Marele Rãzboi este legatã de sãrbãtoarea Sfintei “Maria Mare”, perceputã ca un moment simbolic în lumea satului românesc, consecintã a declaratiei de rãzboi contra Austro-Ungariei, decisã în Consiliul de Coroanã din 14/27 august 1916”, a explicat etnograful Lucian Lefter. Cel de-al doilea volum cuprinde cântece de dor si jale, iar cel de-al treilea, jocuri si cântece bãtrânesti.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.