OMAGIU… Cei 543 ani de la cea mai importantã victorie împotriva otomanilor au fost celebrati ieri, 10 ianuarie, printr-o ceremonie la Ansamblul monumental “Podul Înalt” din Bãcãoani. Evenimentul s-a dovedit a fi un bun prilej de “paradã politicã”, pentru cã a avut ca invitati o sumedenie de politicieni reprezentanti ai institutiilor locale, judetene, de peste Prut, precum si din Parlament. Astfel, alãturi de presedintele Consiliului Judetean (CJ) – Dumitru Buzatu, vicepresedintii CJ -Vasile Mariciuc si Ciprian Trifan, primarul Pavãl, s-au aflat si presedintele CJ Suceava – Gheorghe Flutur, presedintele CJ Iasi – Maricel Popa, presedintele CJ Bacãu – Sorin Brasoveanu, vicepresedintele CJ Vrancea – Ionel Cel-Mare si presedintele CJ Botosani – Costicã Macaleti. De asemenea, au fost prezenti si deputatii Adrian Solomon, Aurel Cãciulã si Irinel Stativã.
Evenimentul a început la ora 11:00, cu o slujbã religioasã, oficiatã de un sobor de preoti, condus de pãrintele Adrian Chirvase, si a continuat cu un moment foarte interesant: actorul Marius Rogojinschi, deghizat în Stefan cel Mare, a interpretat un fragment din “Apus de soare” de Barbu Stefãnescu Delavrancea. Indirect, acesta le-a explicat celor prezenti cum întelegea Stefan sã conducã tara: „cum vru Moldova asa vrusei si eu. Cã vru ea un domn drept, si n-am dãspuiat pe unii ca sã îmbogãtesc pe altii. Cã vru ea un domn treaz, si am vegheat ca sã-si odihneascã sufletul ei ostenit, cã vru ea ca numele ei sã-l stie si sã-l aminteascã cu totii, si numele ei trecu’ granita, de la Caffa pânã la Roma, ca o minune a Domnului nostru Isus Cristos…”. I-a evocat pe cei care au luptat alãturi de el („Oh! pãdure tânãrã! Unde sunt mosii vostri? Presãrati… la Orbic, la Chilia, la Baia, la Lipnic, la Soci, pe Teleajen, la Racova, la Rãzboieni… Unde sunt pãrintii vostri? La Cetatea Albã, la Cãtlãbugi, la Scheia, la Cosmin, la Lentesti…”) si le-a dat un sfat celor de fatã: „Ostasi, boieri, curteni, v-am adunat aci sã stati mãrturie dupã ce n-oi mai fi. Sunt patruzeci si sapte de ani… multi si putini… de când Moldova îmi iesi înainte cu mitropolit, episcopi, egumeni, boieri, rãzesi si tãrani, în Câmpul de la Direptate, si cum vru Moldova asa vrusei si eu. Cã vru ea un domn drept, si n-am daspuiat pe unii ca sã îmbogãtesc pe altii… cã vru ea un domn treaz, si-am vegheat ca sã-si odihneascã sufletul ei ostenit… cã vru ea ca numele ei sã-l stie si sã-l cinsteascã cu totii, si numele ei trecu’ granita, de la Caffa pânã la Roma, ca o minune a Domnului nostru Isus Christos… Tineti minte cuvintele lui Stefan, care v-a fost baci pânã la adânci bãtrânete… cã Moldova n-a fost a strãmosilor mei, n-a fost a mea si nu e a voastrã, ci a urmasilor vostri s-a urmasilor urmasilor vostri în veacul vecilor…”.
“Pentru noi, ca români, este cu sigurantã cea mai importantã bãtãlie”.
Evenimentul a continuat, apoi, cu depunerea de coroane la statuia ecvestrã a lui Stefan cel Mare si câteva discursuri despre semnificatia zilei. Deputatul Adrian Solomon, profesor de istorie la bazã, a fãcut o incursiune în perioada domniei lui Stefan cel Mare. “Sunt mai multe statui în tarã precum aceasta. Si la Iasi, si la Suceava, si la Chisinãu, dar poate cã niciuna nu este la fel de vrednic ridicatã si solidã, semeatã, precum cea sãditã de poporul român în constiinta sa. În cei aproape 50 ani de domnie, marele voievod a reusit sã transforme Moldova într-o tarã prosperã, o tarã care sã fie exemplu pentru cei ce aveau sã o cârmuiascã pânã în zilele noastre. A ajuns domn în 1457, la doar patru ani de la cãderea Constantinopolului, într-o tarã mãcinatã de conflicte interne pentru domnie, o tarã în care boierii se coalizau vremelnic dupã cum le era interesul imediat si care era sãrãcitã, prãduitã din toate pãrtile de vecini mult prea hãrpãreti, pentru cã de la Nistru pânã la munti, cãlcau Moldova în lung si în lat pentru ca dobânda sã le fie mai mare. Primul gând al lui Stefan a fost sã-si întãreascã pozitia de domn, sã pacifice toate interesele boierilor, sã le coalizeze cãtre interesul tãrii. Si-a anihilat adversaul, ucigasul pãrintelui sãu, l-a învins pe regele Matia Corvin, la Baia, în 1467, le-a dat o lectie de neuitat tãtarilor la Lipnic, în 1469. A urmat apoi bãtãlia supremã, împotriva cuceritorului Contantinopolului, Mahomed al II-lea, care, în iuresul sãu biruitor, dorea sã transforme Marea Neagrã în lac turcesc. În calea acestor dorinte ale lui Mahomed se aflau Cetatea Albã si Chilia. Pe acestea, Stefan le dorea apãrate, pentru cã stia cã acolo este izvorul bogãtiilor tãrii, de acolo putea obtine venituri pentru biserici si drumuri. 1475 este începutul unui rãzboi direct cu puterea otomanã. Stefan obtine o victorie de rãsunet. Unii ar spune cã, pentru crestinãtate, este cea mai importantã pânã la victoria de la Lepanto. Pentru noi, ca români, este cu sigurantã cea mai importantã bãtãlie”.
“Purtãm cu mândrie denumirea de «Podul Înalt»“
Comandantul Brigãzii 15 Mecanizate “Podul Înalt”, Dragos Dimitrie Iacob, a transmis, de asemenea, celor prezenti un mesaj: “îndeplinim astãzi, 10 ianuarie, o datorie de onoare, invizibilã cu strãmosii nostri, cei care si-au vãrsat sângele pe acest pãmânt pentru ca noi sã avem o tarã acum. În istoria noastrã zbuciumatã, oamenii acestui loc au avut parte mai mult de lacrimi si suferintã decât de bucurii. Bãtãlia de la Podul Înalt este una dintre cele mai importante victorii din istoria militarã a poporului român, pentru cã a avut acest rol de a stabili un reper de demnitate si vitejie. Brigada 15 Mecanizatã “Podul Înalt” poartã cu mândrie aceastã denumire a locului marii victorii. Si nu numai cã îl poartã cu mândrie, dar îl duce atât în tarã, în poligoane, acolo unde ne instruim, cât si în teatrele de operatii, acolo unde executãm misiuni în afara statului român, prin profesionalism si seriozitate. Îi multumesc Bunului Dumnezeu pentru faptul cã ne-a dat ocazia, si în acest an, sã facem aceastã ceremonie aici, în comuna Bãcãoani, si mã rog sã venim si anul viitor sã-i cinstim pe strãmosii nostri si sã putem sã împãrtãsim cu comunitatea de aici sentimentele noastre de respect si pretuire”.
“Vaslui, o zonã încãrcatã de istorie”
Presedintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur, le-a vorbit invitatilor despre “Programul Stefanian”, un proiect ce are ca scop punerea în valoare a patrimoniului cultural istoric construit în perioada domniei voievodului Stefan cel Mare, dezvoltarea durabilã a turismului si cresterea interesului pentru restaurarea si protejarea monumentelor istorice. “Transmit si eu un salut din Cetatea de Scaun a Sucevei. Am venit împreunã cu primarul Ion Lungu si actorul Marius Rogojinschi. Mã bucur cã am reusit sã fim aici, asta înseamnã cã Stefan ne uneste din nou. Suntem în anul Centenarului, oameni buni. Mã uit la personalitatea istoricã a marelui voievod si cred cã, mai mult ca oricând, avem nevoie de modele. Anul trecut ne-am întâlnit la un eveniment ce îl are în prim-plan pe Stefan: am lansat “Programul Stefanian”, ocazie cu care am fãcut o slujbã de pomenire pentru 72 de domni ai Moldovei în capela Cetãtii de Scaun, unde s-a slujit pentru prima datã dupã 350 ani. Anul acesta am venit sã depunem coroane aici, la dumneavoastrã, în Vaslui, o zonã încãrcatã de istorie, în semn de omagiu si respect fatã de înaintasi”, a transmis presedintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur.
“Patria, înainte de toate”
Manifestarea a continuat, apoi, la Muzeul Judetean “Stefan cel Mare”, cu un colocviu pe tema victoriei strãlucite contra turcilor. Au sustinut lucrãri colonelul Focsa, dar si muzeograful Laurentiu Chiriac. De asemenea, profesorul Milutã Moga a recitat poezia “Patria, înainte de toate”, creatie proprie. O redãm în rândurile urmãtoare: “Patria, înainte de toate
Îti las poruncã în testament, nepoate!
S-o împlinesti asa cum îti scriu în carte,
Si-apoi urmasii urmasilor tãi, sã o transformi în fapte,
La rându-le si ei sã facã tot asa,
Astfel neamul nostru se va perpetua.
Este îndemnul de la vechii daci,
Scoborâtori din neînfricatii traci,
Care, mai apoi, au primit sevã de latin,
Rezultând un popor cu un destin divin
Ce îsi are obârsia între Carpati si Balcani
Si asta o cunoaste istoria de mii de ani.
Locul acesta, de la munte si pânã la mare,
Nu are, cumva, pe lume asemãnãre:
Vei gãsi aici tot ceea ce vrei,
Fiind râvnit de multi si nu fãrã temei.
Dar mai presus de toate,
Sunt sufletele de români curate!
Ce au plãmãdit aici pe plai
O tarã frumoasã ca un colt de Rai!
Noi n-am fost slujiti de robi si sclavi
Iar strãmosii ne-au fost viteji si bravi,
Luptându-se cu dusmanii cei haini
Asa cum rãzbate floarea printre spini.
Noi n-am râvnit la altii bogãtii
Si nu le-am urmasii în robii
Iar Cel de sus, din ceruri,
Ne-a cãlãuzit prin vremuri aspre si prin geruri
Rezultând o tarã rotundã ca o pâine,
Lãsatã mostenire nepotilor de mâine.
Iar acum, la ceas legendar,
Sã o cinstim cu drag la centenar!
Asa cã, Patria, înainte de toate
Sã-ti fie Crez pe veci, nepoate!”
