Niciuna din măsurile pentru combaterea poluării adoptate în ultimii cinci ani nu a dus la îmbunătăţirea calităţii aerului din oraş. Dimpotrivă, situaţia se agravează. Agenţia pentru Protecţia Mediului a prezentat ieri la Prefectură un raport de-a dreptul alarmant privind starea mediului în judeţ. Depăşiri ale valorilor maxime admise s-au înregistrat constant la pulberile în suspensie. A fost înregistrată pentru prima oară depăşirea valorii limită pentru protecţia sănătăţii umane la dioxid de azot. Concentraţiile de benzen au crescut în ultimii cinci ani cu peste 50%, situându-se totuşi sub limitele maxim admise. „Toţi aceşti factori poluanţi sunt cauzaţi de traficul auto. Traficul în Iaşi este ciudat. Şoferii ieşeni sunt şmecheri, grăbiţi şi au maşini proaste. Traficul trebuie fluidizat. Să mai lăsăm faptul că se circulă cu 62 km la oră şi să ne uităm la dopurile în trafic, la parcările pe două rânduri. Acestea generează ambuteiaje şi poluare“, a declarat directorul APM Iaşi, Bogdan Davideanu.
APM Iaşi urmăreşte factorii poluanţi prin intermediul a şase staţii de monitorizare. Anul trecut au fost înregistrate 64 de depăşiri ale valorii limită zilnice la particulele în suspensie, învinovăţite de provocarea a numeroase boli de plămâni, inclusiv a cancerului pulmonar. La staţia de monitorizare din Podul de Piatră au fost înregistrate 38 de depăşiri, faţă de maximum 35 permise pe parcursul unui an. Anul acesta, situaţia este şi mai sumbră, fiind înregistrate până la sfârşitul lunii trecute 70 de depăşiri la toate staţiile, din care 34 în Podul de Piatră şi 21 în Tomeşti. Valorile medii ale acestui parametru în staţia din Podul de Piatră s-au situat anul trecut la 40 micrograme pe metru cub, care este de altfel valoarea maximă admisă de lege. Chiar şi la staţiile care monitorizează fondul suburban, valoarea medie a fost ridicată, trecând de 30 de micograme.
Staţia APM din Podul de Piatră, care monitorizează traficul auto, a înregistrat anul trecut depăşirea valorii limită anuale pentru dioxidul de azot. Faţă de o valoare maximă de 40 micrograme la metru cub de aer, staţia de monitorizare a înregistrat o valoare de 42,77 micrograme. Dioxidul de azot provoacă iritaţii ale căilor respiratorii, disfuncţii ale plămânilor, iar pe termen lung, emfizem pulmonar, anul trecut fiind primul în care acest poluant a depăşit limitele de la care afectează sănătatea.
