ANALIZÃ… Votat masiv de vasluieni în 2014, europarlamentarul Mircea Diaconu a decis sã facã o analizã extrem de durã în Parlamentul European, pe marginea derapajelor din diverse tãri europene, la adresa cetãtenilor de origine românã. În cadrul audierii publice „România si Regiunile Istorice: Culturã, Identitate, Valori Europene”, care a avut loc la Parlamentul European pe 5 septembrie 2018, reprezentanti ai comunitãtilor istorice românesti din afara frontierelor au prezentat unele aspecte privind încãlcãri grave ale drepturilor românilor care trãiesc în Serbia, Ucraina, Bulgaria, Republica Moldova, Albania, Grecia, Croatia, Ungaria.
„Informatiile care ne-au fost aduse la cunostintã s-au referit, între altele, la atacurile Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) asupra Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernãuti, la interzicerea dreptului românilor din Timocul sârbesc la propria limbã, culturã si religie, la nerecunoasterea ca minoritate nationalã a celor 160.000 de români din Bulgaria si a celor 2.000.000 de aromâni din Grecia, la recenta interzicere a intrãrii pe teritoriul Republicii Moldova a unui numãr considerabil de cetãteni ai României si ai Republicii Moldova care se îndreptau spre Chisinãu cu scopul de a sãrbãtori, în mod pasnic, Centenarul Marii Uniri, ceea ce a reprezentat o gravã încãlcare a acordului de cooperare în domeniul vizelor între Uniunea Europeanã si Republica Moldova. Un alt exemplu este cazul comunitãtii românesti din Sudul Basarabiei istorice care, în urma anexãrii Crimeei, si-a exprimat public sprijinul pentru integritatea teritorialã a Ucrainei, condamnând actiunile Rusiei. În termen de 6 luni, liderii acestei comunitãti de aproximativ 125.000 de etnici români au fost perchezitionati la domiciliu, acuzati fiind de separatism pro-rus. Acestea sunt doar o micã parte din mãrturiile celor care au participat la conferintã. Concluzia unanimã a fost cã, desi politica României în protejarea drepturilor minoritãtilor aflate pe teritoriul sãu este recunoscutã ca fiind printre cele mai avansate din Europa, reciprocitatea absolut necesarã a tratamentului pentru comunitãtile românesti din afara granitelor este în continuã degradare în statele mentionate anterior”, aratã cunoscutul actor român. „Solicitãm autoritãtilor României ca, în cel mai scurt timp, sã aibã reactii coerente, sã elaboreze strategii, sã (re)negocieze tratate de vecinãtate spre a fi opritã alienarea si asimilarea fortatã a acestor comunitãti, pierderea culturii, limbii si istoriei lor, adicã a unei importante pãrti a patrimoniului nostru”, mai spune Diaconu. În elaborarea acestor strategii, europarlamentarul solicitã constituirea unui grup de lucru care sã aibã în compunere preponderent reprezentanti ai tuturor acestor comunitãti, alocarea unui buget adecvat Ministerului pentru Românii de Pretutindeni si Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni. „Putem întelege cã unele dintre tratatele de vecinãtate au fost încheiate în alt timp istoric si sub alte constrângeri geopolitice. Din pãcate, suntem cu totii vinovati cã s-a ajuns, din cauza prea multor cedãri – poate unele justificate, dar tot cedãri au fost – ca în acest secol, în acest An European al Patrimoniului Cultural si în acest An Centenar, sã existe „vinovãtia de a fi român”. O vinovãtie care este tratatã doar prin „curajul de a fi român” al celor care trãiesc în afara granitelor, dar nu foarte departe de România. Este prea putin pentru un stat membru al Uniunii Europene…”, constatã cel mai votat europarlamentar de la Vaslui.
