JUMÃTATE DE SECOL
CURAJ…. În plinã revoltã a Bârladului, Ion Iliescu a înfiintat judetul Vaslui, pe 17 februarie 1968!
SÃ NE REAMINTIM… Pe 16 februarie 1968, printr-o lege emisã de regimul comunist, se desfiinta regiunea Iasi. A doua zi, pe 17 februarie, deci fix în urmã cu 50 de ani, apãrea judetul Vaslui, cu capitala în orasul Vaslui. Conform prof. Milutã Moga, cel care a trãit în detaliu istoria acelor ani, sefii municipiului Bârlad, oras care avea o populatie de trei ori mai numeroasã decât cea a Vasluiului, s-au scandalizat si au fost la un pas de o revoltã muncitoreascã, la care urmau sã participe muncitori de la Fabrica de Rulmenti din oras. Securitatea a aflat de planurile rulmentistilor si a înãbusit revolta, iar în aceeasi zi, pe 17 februarie 1968, Ion Iliescu, care ulterior avea sã devinã presedintele României, punea piatra de temelie a noilor institutii de conducere judetene. Profesorul Milutã Moga vine cu detalii legate de acele evenimente, la care au avut acces foarte putine persoane din judet.
„Zbuciumatul an 1968 avea sã debuteze cu o veste care a produs multã vâlvã în toatã România si multe frisoane printre unele categorii socio-profesionale. Conducãtorul absolut al României de atunci, Nicolae Ceausescu, vrând sã-si cosmetizeze si mai mult imaginea, a hotãrât cã este necesarã reorganizarea administrativ-teritorialã a tãrii. Adicã, sã se revinã la rânduielile de dinainte de 1948, când tara era împãrtitã în judete, orase si comune. De mentionat faptul cã, vechea organizare administrativ-teritorialã a tãrii, fondatã încã de la 1864, a fost desfiintatã dupã actul samavolnic de la 30 decembrie 1947, când, prin fortã, regele Mihai a trebuit sã abdice, desfiintându-se regatul si proclamându-se, surogatul de sorginte comunistã, Republica, dupã modelul sovietic. Asadar, noul proiect de tarã, ce urma sã fie aplicat, s-a concretizat prin legea nr. 2 din 16 februarie 1968, adoptatã de Marea Adunare Nationalã. În consecintã, s-a trecut la concretizarea legii care prevedea cã teritoriul Republicii Socialiste România (denumirea statului român de la acea vreme) este organizat în unitãti administrativ-teritoriale: judetul, orasul si comuna. Orasele cu numãr mai mare de locuitori si cu o însemnãtate deosebitã în viata economicã, socialã, politicã si cultural-stiintificã pot fi organizate ca municipii. Orasele în care-si aveau sediul organele de conducere ale judetului sunt orase resedintã. Acelasi criteriu se aplica si la nivelul comunelor. Trebuie sã precizãm cã, dincolo de considerentele de ordin istoric si al traditiilor românesti, noile mãsuri îsi propuneau sã rezolve si mult spinoasa problemã a Regiunii Autonome Maghiare, cu resedinta la Târgu Mures si în urma cãreia comunitatea maghiarã nu mai beneficia de gãselnita impusã de rusi. Este cunoscut faptul cã, imediat dupã rãzboi si în urma tratatului de pace de la Paris, s-a consfintit faptul cã se anula Dictatul de la Viena din 1940, prin care, nordul Ardealului era încorporat la Ungaria. Cum spiritele la Budapesta erau tare inflamate si ele se refulau si în asa-zisele teritorii secuiesti, rusii, pentru a nu avea bãtãi de cap, ca regim de ocupatie, au impus românilor un alt act samavolnic. Adicã, sã accepte aparitia unui tinut autonom, un adevãrat ghimpe în trupul României. Iatã de ce, noua formulã administrativ-teritorialã rezolva dintr-un foc si problema complicatã lãsatã mostenire de rusi prin regimul obedient condus de Gheorghe Gheorghiu-Dej”, spune prof. Moga.
Trofin si Enache au sprijinit capitala la Vaslui
„De altfel, imaginea lui Dej nu era pe placul noului cerber de la Bucuresti, care voia sã urce rapid pe scara afirmãrii spre a fi adulat. Acest lucru va prinde bine si în cazul noului perimetru teritorial al actualului judet Vaslui. Noul lider national voia sã treacã în totalã umbrã imaginea predecesorului sãu, inclusiv localitatea unde se nãscuse, Bârlad, si care, între 1948-1956 fusese chiar resedinta regiunii cu acelasi nume. Aceasta vine sã justifice de ce nu a fost nominalizat Bârladul drept capitalã de judet. Bineînteles cã se adaugã contributia si sustinerea altor doi lideri mai tineri, Virgil Trofin, originar din Lipovãt si Petru Enache, ce îsi avea obârsia prin preajma Negrestiului. Urmare a legii nr. 2, din 16 februarie 1968, teritoriul administrativ al regiunii Iasi se desfiinta, urmând sã aparã judetele Iasi si Vaslui. Noul judet Vaslui era format din teritoriile apartinând urmãtoarelor unitãti administrative: orasul de subordonare Bârlad, precum si fostele raioane Bârlad, Vaslui, Husi si Negresti, dar si un numãr de 118 comune si 511 sate. Comunicatul cu privire la noua reorganizare administrativã a tãrii, întãrit de legea nr. 2 din 16 februarie 1968, prin care Vasluiul devenea resedintã de judet, n-a fost primit cu satisfactie, în special de bârlãdeni. Având în vedere faptul cã Bârladul fusese, pânã atunci, oras de subordonare regionalã, cã populatia era de trei ori mai mare decât a Vasluiului, cã dispunea de o structurã economicã incomparabilã, precum si cã avea edificii culturale, de sãnãtate si altele erau tot atâtea atuuri cã resedinta trebuie sã fie aici. Drept urmare, în Bârlad s-a creat o atmosferã încãrcatã prin vociferãri, insulte si chiar pregãtirea unei rãzmerite, în care vioara întâi urma sã fie colectivul de la fabrica de Rulmenti. Urmare acestor lucruri, la Bârlad s-au perindat cohorte de militieni securisti si activisti de partid veniti de la centru. În cele din urmã lucrurile revin în matcã si în ziua de 17 februarie, exact acum 50 de ani, la Vaslui a avut loc ceremonia de constituire a noilor organe de partid si de stat, respectiv comitetul judetean de partid si Consiliul Judetean Provizoriu. Lucrãrile au fost conduse de Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Politic al CC al PCR, prim secretar al CC al UTC si ministru pentru problemele tineretului. S-au ales: Comitetul Judetean PCR, Biroul Judetean si s-a constituit Consiliul Judetean Provizoriu. Ca prim secretar, dar si presedinte al noului Consiliu Judetean avea sã fie ales Ion Savin. Ca vicepresedinte a fost ales Ion Zlate. Din acel moment, noile organisme se puteau apuca de treabã, sub directa îndrumare a trimisilor de la Bucuresti. Un punct sensibil avea sã îl constituie recrutarea cadrelor pentru noile structuri organizatorice”, sustine profesorul.
Regiunea desfiintatã Iasi a tratat cu spatele noua capitalã de judet
Cum judetul Iasi si-a oprit, în general, oameni ce-si aveau domiciliul în Iasi s-a ajuns la situatia ca celelalte cadre din fosta regiune Iasi sã fie „vãrsate” la Vaslui. „Astfel cã, în acele zile de sfârsit de iarnã si început de primãvarã, Vasluiul va fi asaltat de un numãr mare de pretendenti la noile functii ce se creau. Au venit, astfel, la Vaslui oameni din Iasi, Pascani, Hârlãu, dar si din Bârlad, Husi si Negresti. Din pãcate, localnicii au fost cam lãsati pe dinafarã sau vor avea parte de posturi de la periferia statelor de functiune, desi multi dintre acestia erau cu mult mai capabili decât cei veniti de aiurea. O problemã deosebitã a constituit-o asigurarea sediilor pentru noile institutii judetene, deoarece Vasluiul, la acea vreme, era deficitar la acest capitol. Acest lucru a determinat desfiintarea a douã scoli de traditie, scoala de cooperatie mutatã la Husi si scoala agricolã pur si simplu desfiintatã. Un alt impediment era cel legat de asigurarea locuintelor pentru noii veniti, mai ales cã Vasluiul nu avea niciun hotel cât de cât apt pentru a gãzdui musafiri. Asa se face cã unele institutii judetene vor fi gãzduite de Bârlad si de Husi. O mare problemã o constituia asigurarea navetei din orasele adiacente, dar chiar si transportul de cãlãtori din resedinta de judet, întrucât Vasluiul nu avea la acea vreme o unitate cât de cât capabilã sã asigure transportul urban. Toate avatarurile rezultate din devenirea Vasluiului drept capitala de judet s-au rasfrânt, în special, asupra localnicilor. Adãugãm si faptul cã Vasluiul nu avea retea de apã potabilã si nici o retea de încãlzire centralã, ceea ce sporea dificultatea locuirii în acest oras”, sustine profesorul vasluian.
Din 25 februarie 1968, rapidul Iasi-Bucuresti opreste si la Vaslui
„Imediat dupã constituirea noilor organisme judetene de partid si de stat se va trece la constituirea institutiilor judetene pe domenii de activitate. O patã de culoare avea sã fie datã de anuntul cã, începând cu ziua de 25 februarie 1968, trenul rapid care circula pe ruta Iasi-Bucuresti si retur, urma sã opreascã si în statia Vaslui. În acest sens vom insera si o glumã care a fãcut vogã în acele momente. Într-una din zile trenul a oprit în gara Vaslui, si cum în el se aflau si cetãteni rusi, unii dintre ei venind de la Sofia spre Moscova, unul dintre ei avea sã întrebe din usa unui vagon: „Cacaia halta?”, la care câtiva vasluieni au început sã huiduie si sã spunã cu ciudã: „Bã, si tu esti din Bârlad?”. Se fãcea referire la disputa dintre Vaslui si Bârlad privind capitala de judet. Ne vom opri în continuare la câteva lucruri de analizã privind situatia realã din februarie 1968. În conformitate cu prevederile legii nr. 2 din 16 februarie 1968, judetul Vaslui avea în componentã: un municipiu, douã orase si 118 comune. În urma reorganizãrii se propuneau urmãtoarele: un municipiu, si acela era Bârladul, care avea peste 41 mii locuitori, unitãti economice de nivel republican, alte unitãti de interes local, dar si dotãri în domeniul învãtãmântului, sãnãtãtii, culturii, sportului etc. În ordine, urma orasul Husi, cu peste 21 mii locuitori, dar si cu unele dotãri economico-culturale destul de bine înfiripate. Urma Vasluiul care avea la acea orã în jur de 14 mii de locuitori, la care se adãugau aproape 6 mii de locuitori din satele învecinate: Bahnari, Mora Grecilor, Viisoara, Brodoc, Rediu. Cât priveste Negrestiul, el figura la acea vreme drept sediu de comunã. În urma propunerilor comisiei de aplicare a legii nr. 2/1968 configuratia judetului Vaslui avea sã fie urmãtoarea: municipiul Bârlad, orasele Husi si Vaslui si, ca noutate, trecerea comunei Negresti în rândul oraselor, desi la acea vreme Negrestiul avea 4.408 locuitori, dar la care se alipeau satele Cãzãnesti si altele, Glodeni, Parpanita, Poiana si Valea Mare. Judetul Vaslui urma sã aibã si 71 de comune si 456 de sate, din cele 118 comune afluite din fostele raioane. În acelasi timp se desfiintau sau se comasau 51 de sate. Totodatã, unele comune sau localitãti îsi schimbau numele”, remarcã Moga.
Ansamblul „Ciprian Porumbescu” de la Suceava a sustinut un spectacol în noua capitalã de judet
„A început reorganizarea noilor structuri administrative si constituirea organelor administrative provizorii. La Bârlad, cu rang de municipiu conducãtor, urma sã activeze Gheorghe Puni, cunoscut ca vechi militant de partid; la Husi urma sã activeze un alt vechi militant al partidului, Ion Croitoru; la Vaslui a fost adus de la Bârlad în fruntea consiliului orãsenesc Ion Iftimie; la Negresti noul edil avea sã fie Vladimir Corduneanu. În acest tumult al reorganizãrilor vom insera si douã momente plãcute din Vasluiul acelor ani. Astfel, la cinematograful orasului Vaslui urma sã aibã loc Spectacolul de Estradã al Ansamblului de Cântece si Dansuri ”Ciprian Porumbescu”, din Suceava, cu titlul sugestiv „Alo! La telefon Suceava”. Spectatorilor vasluieni li se propuneau melodii ale unor vestiti compozitori români si strãini, printre care Ion Vasilescu si grecul Mikis Teodorakis. Un al doilea moment este legat de concertul din 25 martie 1968 de la sala aceluiasi cinematograf, sustinut de cântãreata italianã Maria Gatty si formatia instrumentalã „Cei 4 Luigii”. Iatã ce avea sã declare solista italianã: „Mi-a plãcut foarte mult orasul dumneavoastrã si sunt profund emotionatã de primirea caldã ce mi s-a fãcut, de ospitalitatea locuitorilor orasului. Am avut încã o datã prilejul de a mã convinge de proverbiala ospitalitate româneascã. Voi veni cu mare plãcere, din nou, aici, la dumneavoastrã la Vaslui”. Revenind la noile organisme de partid si de stat care s-au constituit în primãvara anului 1968, va trebui sã remarcãm cã Vasluiul va avea parte de un conducãtor din altã parte. De altfel, acest lucru a fost o constantã în lunga istorie a orasului Vaslui, mai ales dupã 1944. Iatã cã s-au scurs 50 de ani cu bune si rele din istoria judetului Vaslui, rezultat în urma fuzionãrii celor patru raioane (Vaslui, Bârlad, Husi si Negresti), dar si pe locul fostelor judete Tutova, Fãlciu si Vaslui. Între timp, la 22 decembrie 1989, regimul condus de Nicolae Ceausescu a fost înlãturat. Se spera cã întronarea democratiei adevãrate va crea un cadru propice revitalizãrii Vasluiului si ridicarea lui pe culmile ce le cunoscuse în epoca medievalã si unde Stefan cel Mare îsi ridicase o a doua capitalã, prin curtile domnesti si prin strãlucirea bisericii ”Sfântul Ioan”, în memoria celor cãzuti în marea bãtãlie la 10 ianuarie 1475″, afirmã Moga.
E trist: astãzi, Vasluiul este printre cele mai sãrace judete din tarã
„Astãzi, constatãm cu mâhnire cã acele prefaceri ce s-au realizat în 1968, dar mai ales evenimentele din decembrie 1989, nu vor aduce mult dorita ascensiune. Vasluiul si truditorii lui se numãrã printre cele mai sãrace entitãti în plan national. Stimati diriguitori ai Vasluiului, aveti ocazia sã contraziceti spusele mele, iar la finele acestui an, Vasluiul sã se poatã numãra printre acele unitãti administrativ-teritoriale care sã cunoascã bucuria progresului. Ar fi o rãsplatã pentru toti truditorii acestui tinut”, sustine profesorul Milutã Moga.
