SPERANTE “Pentru tãranul român, pãmântul nu este spatiu, ci timp! Timp frãmântat de strãmosi!” Ce frumos descria Nicolae Iorga cea mai mare mare bogãtie a românului: pãmântul! Paradoxal, în timp ce noi, românii, ne abandonãm cel mai de pret dar pe care Dumnezeu ni l-a lãsat, presa din Occident începe sã-l descopere, îndrumând oamenii cu bani sã investeascã în solul nostru fertil. Asa s-a ajuns ca în timp ce tinerii nostri de la sate pleacã sã munceascã în strãinãtate pentru a-si câstiga pâinea cea de toate zilele, francezii, englezii, italienii se mutã la noi cu utilaje care mai de care mai performante, pregãtiti sã renunte la viata de oras pentru a deveni fermieri. Cazurile de tineri vasluieni care aleg sã continue pe drumul bãtut de tati, bunici si strãbunici sunt foarte rare, de aceea când le întâlnim, ni se par atât de frumoase. Un astfel de caz se aflã în comuna Viisoara, la câtiva kilometri de Vaslui. Sergiu Ionut Grigoritã are doar 25 de ani, iar de trei ani si-a transformat gospodãria într-o adevãratã fermã. Cu ajutorul fondurilor europene, accesate cu sprijinul GAL Podu Înalt, tânãrul si-a pus la punct o afacere cu lavandã din care sperã sã scoatã profit începând din acest an. Spune cã pentru a reusi, “trebuie sã te înarmezi cu multã rãbdare si fortã de muncã, iar rezultatele vor apãrea necontenit.”
Dacã la 25 de ani multi tineri se gândesc sã ia calea strãinãtãtii încercând sã gãseascã un trai mai bun, cei care rãmân si au dragoste de muncã rãzbesc, chiar si în dificilele conditii din România. Cu o dozã dublã de optimism si ambitie fatã de alti tineri, Sergiu Grigoritã, din comuna Viisoara, poate da o lectie tuturor celor care vor sã facã agriculturã pe meleagurile noastre. Este la început, dar are viziune, stie ce vrea si unde trebuie sã ajungã. Pentru el acestea sunt ingredientele din reteta succesului. Pãrintii lui au lucrat toatã viata în domeniul agricol, astfel a crescut într-o gospodãrie de oameni gospodari, care au avut întotdeauna vaci, porci, pãsãri. Privind cele douã generatii ale familiei Grigoritã se poate spune cã puterea exemplului a functionat perfect, iar Sergiu a înteles singur cã doar muncind poate avea.
Pasiunea pentru agriculturã, transmisã de la tatã
Gospodãria familiei Grigoritã cuprinde 25 de casino online oi, sapte porci, patru vaci, un cal si zeci de gãini si rate. Sergiu spunã cã dragostea pentru animale o are de la tatã, fost tehnician veterinar în sat. Si la fel ca tatãl sãu, sperã sã devinã medicul veterinar al comunei. “De aceea am ales sã urmez Facultatea de Medicinã Veterninarã. Sper sã-i calc pe urme tatãlui meu. El mã sprijinã foarte mult cu tot ceea ce fac. Avem o gospodãrie destul de mare, este foarte mult de muncã iar el este stâlpul meu” ne-a declarat Sergiu.
“Aurul mov” i-a captat atentia
Tânãrul s-a gândit sã-si extindã aria de activitate, astfel cã s-a interesat de cultivarea unei plante medicinale. Dupã mai multe cercetãri, acesta s-a oprit la cultivarea de lavandã. “ Am tot studiat diferite plante, diferite specii si am ajuns la concluzia cã lavanda este o plantã care merge în zona noastrã foarte bine, nu este pretentioasã, are foarte putine boli si dãunãtori, are o productie bunã, iar durata de viatã este de 20-30 de ani sau chiar mai mult. Din punct de vedere economic este o plantã foarte bunã”, îsi explicã Sergiu alegerea. “În luna mai, anul trecut, am contactat o firmã din Cluj, de la care am cumpãrat 5000 de butasi. Investitia s-a ridicat la 7000 de lei. Dupã aproape un an de la cultivare, planta se prezintã foarte bine, nu am nici un fel de probleme. Au trecut porci mistreti pe aici, iepuri, nici nu s-au legat de ea. E o plantã prea aromatã pentru gustul lor. Estimez cã începând din acest an voi porni pe profit. Am reusit ca în toamnã sã colectez aproximativ 14 000 de butasi de la ea. Iau în calcul sã vând o parte din ei. Acum am doar 2000 de metri pãtrati cultivati, dar planurile sunt de extindere. Planta se vinde foarte bine, mai ales pe piata din Franta. Stiu cã un kilogram de lavandã se vinde cu 10 lei.” ne-a spus tânãrul fermier.
“Fãrã fondurile europene n-as fi reusit”
Deschiderea la nou l-a ajutat sã vadã toate acest oportunitãti. Pentru a-si pune afacerea la punct a apelat la fondurile europene, ajutat de strategia celor de la GAL Podu Înalt. A învãtat ce este de fãcut pentru a ajunge la acesti bani si i-a obtinut. Nu cu usurintã însã. “La noi este destul de greu din cauza birocratiei, cea mai mare problemã a unui fermier este lipsa de informare. Te poti informa direct de la AFIR, APIA sau de la alte institutii ale statului, dar si de pe Internet”, afirmã tânãrul. Acest lucru ar putea sã-l facã oricine, însã l-am întrebat ce ar trebui sã stii în plus fatã de informatiile oficiale. “În primul rând ca sã accesezi un fond european trebuie sã fii implicat, sã lucrezi deja în domeniu, sã-ti placã ceea ce faci, iar ca sã accesezi Mãsura 141, cea pe care eu am accesat-o, trebuie sã vii cu partea ta, nu neapãrat cu bani, dar sã ai suprafata ta de teren, animalele tale, culturile tale. Dacã ai mãcar aceste lucruri primesti sprijin pentru dezvoltare. Vorbind strict de cazul meu, eu am primit 7500 de euro, esalonati în cinci ani. Sunt deja în anul trei iar planurile mele de viitor încep sã prindã din ce în ce mai mult contur” ne-a mai declarat Sergiu. La Viisoara, pãmântul pare sã se “frãmânte” frumos, de cãtre oameni frumosi.
