Un tânãr agricultor a reusit sã-si dezvolte ferma cu ajutorul fondurilor europene
DE VIITOR Accesarea fondurilor europene de cãtre tinerii fermieri din mediul rural a adus o adevãratã „gurã de oxigen” în multe do¬menii agricole. Multi agricultori s-au speriat de numeroasele formalitãti ce trebuiau îndeplinite, dar si de faptul cã nimeni nu le garanta cã proiectele lor vor fi eligibile. Cei care au îndrãznit si care nu s-au speriat de costurile realizãrii acestora au avut succes. Unul astfel de caz îl reprezintã Sergiu Ovidiu Agache din satul Cârtibasi, comuna Bogdãnita. Cu sprijinul GAL Podu Înalt, Ovidiu a reusit sã obtinã o finantare de 28.000 de euro, fonduri nerambursabile, pe mãsura 1.1.2, cu care si-a construit trei solarii de toatã frumusetea. Are si 85 de stupi, mai vrea sã-si punã 60 iar produsele lui, rosiile si mierea de albine, au ajuns sã fie apreciate în toatã tara. “Rosiile mele sunt foarte gustoase, le cresc 100% natural. Asa am ajuns sã-mi vând marfa chiar si la Matca, patria rosiilor” ne-a declarat tânãrul fermier.
La început nu i-a fost usor. “Când m-am dus cu proiectul la primãria din comunã, cei de acolo m-au întrebat daca vreau sã fac puscãrie si nu stiu cum. Ei au crezut cã mã pun pe furat banii, nu le-a venit sã creadã cã eu chiar vreau sã fac ceva serios în satul ãsta. Exact mentalitatea care ne-a tras atâtia ani în jos. Asteptãm sã ne facã cineva treaba, fãrã ca noi sã nu facem nimic. Trebuie sã schimbãm gândirea asta. Iatã cã Uniunea Europeanã ne pune la dispozitie fonduri, trebuie ca si noi sã vrem sã facem ceva cu banii astia” ne-a spus Ovidiu. Recunoaste cã la început e greu, e mult de muncã, însã altã alternativã nu este.” Recomand tuturor tinerilor care vor sã se apuce de agriculturã sã meargã pe calea fondurilor europene si sã nu apeleze la bãnci. La început e greu, multã alergãturã, multe stampile, însã dacã esti serios, rezultatul nu are cum sã nu vinã. Si dacã mai ai norocul sã dai peste niste oameni dornici sã te ajute, asa cum am dat eu peste cei de la GAL Podu Înalt, succesul este garantat” a mai declarat fermierul. Ovidiu a depus proiect pe mãsura 112- Instalarea tânãrului fermier- cu care a reusit sã atragã fonduri europene în valoare de 28.000 de euro. “Banii au venit în douã transe, ultima chiar sãptãmâna trecutã”. Cu acesti bani, Ovidiu si-a ridicat trei solarii cum nu se mai întâlnesc în zonã si si-a pus la punct o adevãratã fermã apicolã. “Am 85 de stupi deja populati si alti 60 abia cumpãrati. Chiar acum, când ati venit, vopseam câtiva dintre ei. Pentru cei care vor sã se facã fermieri, am doar un sfat: apicultura. Se meritã din plin sã te apuci de apiculturã. Dacã-ti place, nu e greu deloc. Anul acesta am în plan sã ajung la 150 de stupi. Anul trecut la 85 de stupi am scos 600 de kilograme de miere, pe care le-am vândut pe la toate cunostintele din tarã. Trebuie sã recunosc, când vine vorba de gãsirea pietelor de desfacere a mierii, sotia are cea mai mare contributie”.
Rosiile de la Cârtibasi, peste cele de la Matca
Ajutat si de unchiul sãu, Ovidiu si-a ridicat trei solarii în satul Cârtibasi, de unde în fiecare an scoate câteva tone de rosii. “La mine totul e natural. Încã un pont pentru cei care vor sã se apuce de agriculturã: gãinatul de pasãre. Face minuni! Acum rãsadul e mic, dar vã invit sã veniti când rosiile sunt coapte, sã vedeti ce gust au. Aici totul se creste doar cu sudoarea fruntii, fãrã stimulatori de crestere, fãrã chimicale, fãrã nimic. Doar gunoi de grajd si multã muncã. Doar asa am ajuns ca marfa mea sã fie apreciatã peste tot unde mã duc sã o vând. La Iasi, la Bãcãu, la Bârlad, peste tot. Inclusiv la Matca am reusit sã-mi vând marfa, în <<patria rosiilor>>. Dupã ce au gustat marfa mea, cei de acolo mi-au spus cã ei nu au asa ceva”. Pentru cã îi merge foarte bine cu rosiile, Ovidiu are în plan sã mai construiascã încã douã solarii. “A venit în control o comisie care a verificat modul în care au fost investiti banii, iar la final, dupã ce au terminat controlul, m-au felicitat pentru ce au gãsit aici. Nu mi-a fost usor, am cumpãrat tot, de la pãmântul pe care am fãcut aceste investitii, folii pentru solarii, cadrele metalice, pânã la seminte. Am muncit, iar rezultatele se vãd. Planurile mele de viitor se leagã de acest loc, chiar dacã si o firmã de constructii în Bârlad. Vreau sã renunt la ea si sã mã retrag aici. Vreau sã-mi mai ridic douã solarii, si cine stie, poate pe viitor reusesc sã-mi cumpãr si un tractor. Agricultura e frumoasã dacã-ti place, recomand tinerilor sã se intereseze de fondurile europene, sã nu apeleze la bãnci, si sã se apuce de ea, pentru cã se meritã!”
