PÃCATELE TINERETII Dacã în urmã cu douã zile au iesit la ivealã documente care au arãtat cum o fostã elevã a liceului “Cuza Vodã” Husi, Cornelia (Chetran) Mihai, în prezent, consilierã localã la Pãdureni, fãcea turnãtorii pe bandã rulantã despre profesori, elevi sau prieteni, pentru a dovedi Securitãtii cã este un spion constiincios al vietii celorlalti, iatã cã CNSAS-ul are si alte “surprize” la care nimeni nu s-ar fi asteptat! Un profesor de exceptie al liceului “Cuza Vodã” a semnat si el angajamentul cu Securitatea, primind numele de cod “Tiberiu”. Este vorba despre profesorul de fizicã, Cristinel Popa, care a fost titularul dosarului de retea R368317. Cristinel Popa, alias “Tiberiu” a avut noroc, Revolutia din 1989 venind relativ repede dupã semnarea angajamentului în 1988 si nu apucat sã dea vreo notã informativã Securitãtii. “Dacã profesorii puteau fi constrânsi, amenintati de Securitate sã semneze un angajament, nu a fost si cazul acelei eleve. Mai mult decât sigur, ei i s-au dat bani ca sã toarne sau i s-a promis o carierã înfloritoare, ceea ce este, într-adevãr, o mizerie fãrã magini”, spun cei care au citit delatiunile consilierei Cornelia Mihai de la Pãdureni.
Arhivele CNSAS ascund multe secrete despre cei care, în perioada comunistã au ales sã facã, din cine stie ce ratiuni personale, compromisuri. Si, asa cum aratã un alt document emis de CNSAS, nu doar fostii elevi ai liceului “Cuza Vodã” erau racolati de Securitate, ci si profesorii le erau de folos ofiterilor din sistem. Un nume surprizã în acest sens este cel al profesorului de fizicã Cristinel Popa. Acesta, aratã CNSAS-ul, a semnat si el un angajament cu fosta Securitate, însã l-a salvat Revolutia! Evenimentele din 1989 au venit relativ repede, iar în dosarul sãu de retea nu apare nicio notã informativã datã de acesta. Nu este exclus ca Popa, în ce doi ani în care a fost sursã pentru ofiterii Securitãtii, sã nu fi vrut sã îsi toarne colegii sau elevii, ceea ce ar fi cu atât mai meritoriu. Cert este cã, dupã o analizã a activitãtii sale, CNSAS-ul a comunicat faptul cã, la fel ca si în cazul informatoarei de la Pãdureni, “nu i se poate atribui calitatea de lucrãtor/colaborator al Securitãtii”. Cu toate acestea, în act se precizeazã clar: “În baza notei de constatare nr. Dl/l/1129 din data de 27.05.2014, întocmitã de Directia de Specialitate din cadrul Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitãtii, în care se regãsesc urmãtoarele elemente: domnul Popa Cristinel este titular al dosarului fond retea nr. R368317 (cotã CNSAS). Domnia sa, profesor de fizicã la liceul <<Cuza Vodã>>, a fost recrutat <<pentru semnalarea în timp util a tuturor aspectelor din cadrul liceului si pentru prevenirea altor fapte negative>>; la data de 2.02.1988, a semnat un Angajament, preluând numele conspirativ <<Tiberiu>>. Directia de Specialitate nu a identificat informatii transmise Securitãtii de cãtre domnul Popa Cristinel”, se precizeazã în document.
“Se simte rãutatea în ceea ce raporta informatoarea <<Corina>>“!
AMINTIRI…Turnãtoriile fãcute de o fostã elevã a liceului “Cuza Vodã” Husi, Cornelia (Chetran) Mihai, racolatã de Securitate în 1973, pentru a spiona viata elevilor si profesorilor din scoalã, a generat ample reactii, mai ales în rândul celor care au recunoscut în consemnãrile prezentate de CNSAS, oameni despre care aveau cunostintã. Între ei, un profesor de geografie, Virgiliu Firescu, aflat în acea vreme în zona Husi, si-a descoperit, printre rândurile înveninate ale delatiunilor Corneliei Mihai (fostã elevã la “Cuza” <<1972 – 1976>> si actualã consilierã localã la Pãdureni) fostii colegi de catedrã. S-a declarat mâhnit, vãzând cum unii elevi au putut privi în ochi colegi, profesori, mimând buna-credintã sau chiar prietenia, pentru ca, mai apoi, sã dea consistente note informative despre ei, de multe ori pline de minciuni, evident, recompensate de oamenii Securitãtii. “Am lecturat documentul si am descoperit, între altii, cã profesorul de geografie P.M este domnul Popenco Mircea, iar profesorul de sport R. este rãposatul domn Romila. Fata aceea a mintit la adresa lor. Probabil, informatoarea <<Corina>> avea note mici. Se simte rãutatea în ceea ce raporta ea. Probabil cã elevei respective i s-au propus fie bani (în calitate de informatoare), fie posibilitatea de afirmare, dupã liceu. Nu cred cã Securitatea o avea cu ceva la mânã, cu care s-o santajeze. Ofiterul respectiv trebuia sã raporteze extinderea retelei pe care o coordona, iar elevii reprezentau niste viitori informatori valorosi, odatã ajunsi în posturi importante. Asta era politica partidului: <<partidul e în toate!>>Trebuia lãrgitã aria de obtinere a informatiilor din societate. Unele dintre informatiile date sunt de-a dreptul caraghioase, dar dãdeau bine în raportãri, la bilanturile Securitãtii”, este de pãrere Virgiliu Firescu, profesor de geografie. Imediat dupã terminarea facultãtii, profesorul Firescu a fost trimis la Lunca Banului de Vaslui, unde a predat din 1973 pânã în 1980. “Am fost profesorul de geografie al actualului viceprimar de la Husi, Aurel Cãciulã. Am pãstrat o frumoasã amintire despre aceastã zonã, despre acesti oameni”, spune profesorul Firescu.