CULMEA IPOCRIZIEI În weekendul trecut, vasluienii au luat parte la un spectacol marca Ramona Mocanu. Managerul Muzeului Judetean “Stefan cel Mare”, acelasi care în urmã cu câteva luni, dând dovadã de o incompetentã crasã, nu a marcat ziua de 10 ianuarie în niciun fel, adicã împlinirea a 540 de ani de la victoria lui Stefan ce Mare de la Podul Înalt , s-a gândit cã ar fi o idee bunã ca sã le arate oamenilor cum se trãia în perioada medievalã. Convinsã cã este momentul oportun sã îsi resusciteze “cariera” managerialã intratã în moarte clinicã încã de la numirea în functie, a pus în scenã, alãturi de colaboratori, un întreg arsenal de actiuni având ca temã “Vasluiul în straie de sãrbãtoare medievalã”. Totul a fost organizat cu prilejul Zilei si Noptii Muzeelor în colaborare cu Consiliul Judetean, Primãria si Asociatia pentru Culturã Traditionalã „Zestrea” Cluj – Compania Draco Nigrus.
Printre altele, Muzeul Judetean a gãzduit spectacolul „Ostirea Craiului Ludovic” si vernisajul expozitiei „Arc spre timpul medieval”, o expozitie de reconstituire a unor arme si armuri medievale, de constituire a unui atelier de luptã medieval. În Centrul Civic al orasului, sâmbãtã, s-a desfãsurat un atelier de tir cu arcul medieval, urmat de un spectacol de dans si muzicã medievalã si renascentistã. Duminicã, manifestãrile au continuat la Muzeul Judetean cu un nou spectacol pentru copii „Ostirea Craiului Ludovic”, atelier de luptã medievalã si cu microrecitaluri sustinute de Ansamblul coral-instrumental „Izvorasul” de la Palatul Copiilor si de elevii instrumentisti de la Palatul Copilor. Tot în Centrul Civic a fost amenajatã o Tabãrã de campanie, în cadrul cãreia s-au organizat mai multe ateliere de mestesuguri medievale: fierãrie, pielãrie, tâmplãrie, olãrit si gastronomie. Este, probabil, singurul eveniment organizat de Muzeul Judetean care a avut ecou de când la cârmã se aflã actualul manager. Asta si datoritã promovãrii cu surle si trâmbite în presã, dar si pentru cã o bunã parte din program s-a desfãsurat în plinã stradã, deci era imposibil sã nu observi spectacolul. Ideea în sine nu a fost una rea, însã apar semne de întrebare cu privire la atitudinea pe care a avut-o directorul insitutiei cu ocazia altor date istorice de o însemnãtate deosebitã atât pentru români, dar cu precãdere pentru vasluieni, si care nu au fost marcate de muzeu în niciun fel. La urma urmei, spectacolul îl fac entertainerii, printre principalele griji ale muzeului numãrându-se marcarea evenimentelor istorice si culturale de o importantã majorã, cu scopul de a informa si educa populatia, dar si acordarea unei atentii deosebite conservãrii clãdirilor si bunurilor aflate în grija muzeului, de o valoare culturalã si istoricã inestimabilã. Cel mai elocvent exemplu de incompetentã este neglijenta de care a dat dovadã la împlinirea a 540 de ani de la bãtãlia de la Podul Înalt, care a fost sãrbãtoritã într-o sâmbãtã, pe 10 ianuarie. Cum în weekendul cu pricina Ramona Mocanu nu a organizat absolut nimic nici la Podul Înalt, nici la muzeu, luni, pe 11 ianuarie, situatia a fost salvatã de istoricii Dan Ravaru, Nicolae Ionescu si Laurentiu Chiriac care au organizat un simpozion pentru a evoca victoria lui Stefan cel Mare. Discultabile sunt si investitiile fãcute, de la geamurile termopane achizitionate la preturi exorbitante, pânã la finantarea “zilelor medievale.” Toate astea în conditiile în care casa memorialã a lui Emil Racovitã din satul cu acelasi nume, comuna Dãnesti, aflatã sub administrarea muzeului, este în paraginã, se degradeazã pe zi ce trece, desi ar putea fi un obiectiv turistic de mare interes. Dupã gafe monumentale, stângãcii si sãgeti aruncate spre ziaristii care nu i-au adus osanale, Ramona Mocanu a sperat sã “ învie” în ochii vasluienilor cu acest “spectacol” derulat în weekend a cãrui menire a fost dublã: sã fie o demonstratie a modului de trai din perioada medievalã, dar mai ales sã fie un argument al capacitãtii sale extraordinare de a conduce una dintre pricipalele institutii de culturã din judet, a sperat la o “a treia zi a Ramonei.” Ca si în cazul autorului francez Emmanuel Terray care a elaborat cartea intitulatã “A treia zi a comunismului”, bazatã pe ideea cã într-o zi aceastã orânduialã social-economicã va învia exact cum Iisus a înviat a treia zi de la înmormântare, asteptãrile Ramonei cu privire la îmbunãtãtirea imaginei sifonate de prostiile anterioare au fost zadarnice. Noaptea Muzeelor nu a fost urmatã de “a treia zi a Ramonei”, managerul reusind sã demonstreze încã o datã cã pe lista sa de prioritãti nu stau evenimentele istorice de care vasluienii sunt legati sufleteste si cu care toti românii se mândresc, acestea fiind lãsate în plan secund.
