MÃSURI Camera Agricolã Judeteanã îsi intrã în pâine. Aceasta va avea rol de jandarm printre Asociatiile Crescãtorilor de Animale din judet, care administreazã pãsunile comunale. În ultima perioadã, acestea au fost în vizorul DNA si ANI. Motivul: sifonarea banilor europeni din subventie, de diferite grupuri de interes, din jurul primarilor. Acum, pentru a lua subventiile pentru pãsuni, asociatiile vor trebui sã punã în aplicare un proiect pentru amenajament pastoral întocmit de primãrii si Camera Agricolã care constã într-un set de mãsuri concrete de redresare a pãsunilor, care merg pânã la stabilirea compozitiei floristice. Desi proiectul pare unul de “science fiction”, directorul Aurel Ghinet atrage atentia cã cine nu respectã regulile va fi tãiat de la bani europeni.
S-a terminat boieria la Asociatiile de Crescãtori de Animale din judet. Cunoscute ca adevãrate paradisuri fiscale, aceste asociatii erau surse de venit pentru oamenii din anturajul primarilor si nu numai. Încasau subventii de câteva miliarde de la APIA si nu fãceau mare lucru. Aveau ca obiect de activitate întretinerea pajistilor, luate în concesiune de la primãrie pe nimic, dar nu efectuau nicio lucrare consistentã, dupã un program prestabilit. Pur si simplu, niste lucrãri în bãtaie de joc, în mare parte pe hârtie. Cum ar fi, dezinsectii, constructii de adãpãtori sau forare de puturi. Majoritatea suprafetelor destinate animalelor si administrate de aceste asociatii de crescãtori de animale au înghitit, în ultimii ani, zeci de miliarde si aratã într-o stare jalnicã. Acestea sunt degradate, unele aproape nefunctionale din cauza alunecãrilor de teren, iar altele au devenit locuri de depozitat gunoiul.
Singurele rezultate “notabile” ale acestor asociatii au fost regãsite în rechizitoriile procurorilor. Fie în materie de incompatibilitate, acolo unde primarii erau implicati direct, fie ca deturnare de fonduri. Sunt cazuri unde primariii, care au fãcut afaceri cu pajisti, au fost condamnati definitiv, de exemplu în comunele Codãesti sau Fruntiseni, sau cu procese pe rol.
Ce înseamnã amenajamentul pastoral
În acest context, Guvernul a intervenit si a dat în sarcina Camerelor Agricole Judetene supravegherea modului cum sunt administrate aceste pajisti. Astfel, din acest an toate asociatiile sunt obligate sã întocmeascã un proiect, numit amenajament postoral în care sunt trecute mãsurile ce trebuie luate pentru cresterea productivitãtii. Cu alte cuvinte, cu banii luati pe subventii trebuie sã creascã productivitatea fiecãrui hectar de pajiste în asa fel încât cât mai multe animale sã pascã în conditii optime. Iatã ce mãsuri trebuie luate, nu doar simple dezinsectii sau curãtarea de scaieti a pajistilor, care se rezolvau prin incendiere, primãvara. Pajistele vor trebui supraînsãmântate, fertilizate dupã efectuarea studiilor pedologice si agrochimice ale solului si, nu în ultimul rând, stabilirea compozitiei floristice. Acolo unde se impune, se vor face lucrãri antierozionale. Cine nu respectã acest plan, riscã ca în anul urmãtor sã nu mai primeascã subventii. Proaspãtul director interimar de la Camera Agricolã, Aurel Ghinet, spune cã este pregãtit pentru aceastã etapã si deja a început lucrul. “Noi deja ne-am apucat de lucru. Primarii îsi pregãtesc hãrtile cadastrale si efectueazã studiile pedologice si cele agrochimice pentru elaborarea planului de fertilizare a pãsunilor. Proiectele pentru amenajamentul pastoral sunt foarte complexe, durata acestuia fiind de 10 ani si vor trebui respectate întru totul de primãrii. Un extras va ajunge si la APIA si dacã mãsurile stabilite în proiect nu se vor lua de asociatii, acestia nu vor primi subventii. În primul rând, aceste mãsuri trebuie sã ducã la mãrirea productivitãtii pajistilor, iar acolo unde terenurile sunt degradate trebuie stopate alunecãrile de teren; fie prin benzi înierbate fie prin liziere de copaci” a declarat Aurel Ghinet. Costul acestui proiect s-a stabilit prin hotãrâre de Consiliu Judetean si este de 5.77 lei/ha, un pret mai mic decât în alte judete. “De exemplu, media în România este undeva la 6 lei/ha, la Vaslui pretul este un pic mai mic si acest lucru este în avantajul celor care administreazã pajistile” a mai spus directorul Camerei Agricole. Pentru respectarea proiectelor de amenajament pastoral, la fiecare primãrie va exista un caiet (registru) de monitorizare a lucrãrilor, iar reprezentantii Camerelor Agricole Judetene vor verifica în permanentã ce se consemneazã. Se pare cã pe primari va cãdea toatã responsabilitatea implementãrii acestor proiecte. “În viziunea noastrã, primãriile sunt proprietarele acestor pajisti si noi cu ele vom lucra. Nu ne intereseazã cui i-au fost date în administrare, e treaba primarilor. Totusi îi avertizãm pe cei care cred cã e doar o sperietoare cã, dacã nu vor face tot ceea ce este scris în proiect, nu vor primi subventie” a conchis directorul Aurel Ghinet.
Cine este noul director de la Camera Agricolã
Aurel Ghinet este de putin timp directorul Camerei Agricole Judetene, dupã ce Ion Manole a iesit la pensie. Pâna acum acestã institutie a fost ca si inexistentã în judet. Noul director interimar este fostul sef de fermã de la Avicom, avicola de lângã Vaslui, patronatã de omul de afaceri Ahmad al Deiri. Dupã ce sirianul a închiriat ferma de pui lui Bogos, iar silozurile, firmei Plantagrom, oamenii sãi de încredere au rãmas pe drumuri. Mai norocos a fost Aurel Ghinet, care a preluat Camera Agricolã Judeteanã.
