Chiar dacă în memoria colectivă, Ştefan cel Mare este văzut ca un bărbat care ar avea o mulţime de copii din afara căsătoriei, istoricii au reuşit să arate că singurul fiu nelegitim al lui Ştefan este Petru Rareş. Comuniştii sunt cei care au pornit o campanie de denigrare a marelui voievod, reuşind să-i determine pe scriitorii vremii să-i construiască lui Ştefan un portret de şoţ infidel.
Ştefan cel Mare, cunoscutul voievod al Moldovei, a căpătat de-a lungul timpului imaginea unui bărbat care a călcat de mai multe ori strâmb în afara căsătoriei însă această legendă nu a putut fi confirmată de istorici. Ştefan s-a născut în anul 1433, fiind fiului lui Bogdan II, în vârstă de 21 de ani, şi al Mariei Mustaţă, care avea doar 15 ani când l-a născut pe cel ce avea să devină unul dintre cei mai importanţi voievozi români. Istoria arată că şi Ştefan cel Mare a fost „copil din flori“, deoarece relaţia dintre Bogdan II şi mama domnitorului s-a oficializat abia în 1439, când Ştefan avea deja vârsta de şase ani, după cum afirmă profesorul de istorie sucevean Ilie Gliga. Ştefan cel Mare, cel care a condus Moldova în perioada 1457 – 1504, a fost căsătorit de trei ori şi a avut opt copii legitimi. Prima nevastă a lui Ştefan a fost Evdochia din Kiev cu care s-a căsătorit în 1463 şi cu care a avut trei copii, pe Alexandru, Petru şi pe Elena, cea care avea să devină soţia lui Ivan Ivanovici, moştenitorul cneazului Moscovei. Evdochia a murit pe 25 noiembrie 1467 şi a fost înmormântată în Biserica Mirăuţi din Suceava. Despre Alexandru, cel care ar fi trebuit să-l urmeze pe Ştefan la cârma Moldovei, se ştie că a murit în 1496, în timp ce fratele său Petru s-a stins din viaţă la vârsta de doar un an, în anul 1466. Despre Elena se ştie că a avut o viaţă grea după moartea lui Ivan Ivanovici, când chiar a fost arestată şi a murit în închisoare, în anul 1505. Ea a fost înmormântată în Mănăstirea Voznesenskaia cu numele de Elena Voloşanca, cum o numea socrul ei.