Lichidatorii judiciari vând la bucatã afacerea fostului primar de Negresti, Ioan Cozma. Printre altele, se scoate la vânzare si fosta fabricã de chirpici a primarului, care a fãcut obiectul unui scandal rãsunãtor, cu iz european, în 2005. Dupã ce a terminat cu telenovela cu “cãrãmizile ecologice”, asa cum era prezentatã hala în care tiganii din Negresti fãceau chirpici, Cozma a trecut hala pe productie, adicã acolo se fãceau lucrãri pentru societatea sa, Instalerep SA. Cu zece ani în urmã, când orasul Negresti era vizitat de seful Delegatiei Comisiei Europene, Jonathan Scheele, acesta a fost dus sã viziteze o halã, în care urma sã se dezvolte un proiect european. Ulterior, s-a aflat cã tot proiectul era o minciunã a primarului Cozma, care dorea sã încaseze în mod fraudulos zeci de mii de euro, fiind si condamnat pentru aceastã minciunã penalã.
Bunurile Instalrep Construct SA Negresti, firma de suflet a ex-primarului Ioan Cozma, sunt scoase la vânzare de lichidatorii judiciari. Zilele acestea, au fost scoase la vânzare hale, sedii administrative, statii de betoane, valoarea totalã a bunurilor depãsind 1 milion de lei. Interesant este cã, printre pozele obiectivelor scoase la licitatie, se vede si hala în care a functionat proiectul cu scandal al primarului Cozma, proiect care i-a adus o condamnare cu suspendare. Este vorba de hala în care se fãceau celebrii “chirpici de Negresti”, în 2005, atunci când orasul era vizitat de Jonathan Scheele. La sfârsitul vizitei pe care a întreprins-o în judetul Vaslui, în urmã cu zece ani, seful delegatiei CE a vizitat o micã societate din orasul Negresti, care fabrica si comercializa chirpici. Atelierul în cauzã beneficiase de un ajutor de 70.000 de euro de la UE. Muncitori la asociatia Bahtaleea, câtiva tigani din Negresti i-au arãtat lui Scheele cum se realizeazã chirpicii. Scheele se astepta sã gãseascã un utilaj care sã fabrice respectivii chirpici, botezati “cãrãmizi ecologice”. De aceea a rãmas foarte surprins când a vãzut muncitorii tuciurii frãmântând de zor lutul cu mâinile si picioarele. Proprietarii s-au grãbit sã-i spunã oficialului ca la asociatia lor se munceste si pe timp de iarnã, mai ales cã, spuneau ei, banii de care au beneficiat au mers în cea mai mare parte pe renovarea unei hale de productie. Sarada primarului Cozma nu a durat mult si s-a aflat cã acesta încasase banii, fãrã niciun gând sã facã investitii în Negresti. Procurorii DNA l-au trimis în judecatã pe Cozma, în 2009. Dosarul de coruptie al primarului Cozma viza modul în care acest proiect european, prin care s-a dorit crearea unei fabrici de cãrãmizi ecologice (chirpici – n.r.) si care ar fi trebuit sã asigure locuri de muncã pentru 25 de rromi din zona Negrestiului, a fost dus la final de primar. Proiectul denumit “Atelier de productie si comercializare cãrãmizi ecologice si alte materiale”, al cãrui beneficiar ar fi trebuit sã fie Consiliul Local Negresti, în valoare de peste 62.000 de euro, nu a mai fost finalizat si astfel Cozma a fost nevoit sã dea o mare parte din bani (49.860 euro, partea Uniunii Europene) înapoi. Suma a fost plãtitã din banii contribuabililor din Negresti, care au fost nevoiti sã acopere prostiile fãcute de primarul lor. Alãturi de edilul orasului Negresi, în dosar au mai fost cercetati Maria Damian si Daniel Gheorghe Vasiliu, însã, în cazul functionarului Vasiliu, procurorii au considerat cã nu se face vinovat decât de neglijentã în serviciu. Cozma a fost condamnat definitiv, în 2012, de Curtea de Apel Iasi, la doi ani de închisoare cu suspendare pentru fapte de coruptie, având în vedere modul în care a cheltuit fonduri de la UE. Initial, în 27 ianuarie 2012, fostul edil din Negresti fusese condamnat de Judecãtoria Vaslui la un an de închisoare cu suspendare pentru faptele comise, însã atât procurorii anticoruptie, cât si Ioan Cozma au fãcut recurs la Curtea de Apel, ambele cereri fiind admise de cãtre magistratii ieseni. Rechizitoriul aflat la dosarul cauzei a arãtat cã “Este vorba de un exemplu al unei initiative având un obiectiv generos, constând în sprijinul ce urma sã fie acordat comunitãtii de rromi din Negresti, dar care a pornit de la premise false, sortite de la bun început esecului, iar prin activitãtile frauduloase desfãsurate de cãtre învinuiti a fost produsã o pagubã de 48.332,15 euro, în detrimentul bugetului Comunitãtii Europene, precum si o pagubã de 85.868,83 lei, în detrimentul Consiliului Local Negresti”.
