PROPUNERI.. Noua Lege a educatiei, care va bulversa din nou elevii dar si profesorii, va fi supusã dezbaterii publice. Învãtãmânt obligatoriu de la grãdinitã si pânã la sfârsitul clasei a XII-a, nota minimã de admitere la liceu 5, introducerea claselor de învãtãmânt preprofesional pentru elevii care au luat mai putin de 5 la Evaluarea Nationalã si directorii de scoli ar putea sã nu mai rãspundã public pentru performanta institutiei pe care o conduc, acestea sunt doar câteva dintre propunerile noului act normativ. În ultimii 25 de ani toti ministrii care s-au perindat pe la Ministerul Educatiei au venit cu propria viziune în ceea ce priveste îmbunãtãtirea învãtãmântului românesc. Schimbãrile implementate în ultimele douã decenii nu au fost întotdeauna dintre cele mai fericite, o dovadã clarã a acestui lucru fiind rezultatele slabe de la examenele nationale care demonstreazã cã elevii sunt din ce în ce mai slabi pregãtiti, dar si de la titularizare si definitivat, concursuri la care multe cadre didactice obtin note jenante. Rãmâne de vãzut cum va aratã forma finalã a noii Legi a educatiei, ce schimbãri va aduce si care vor fi rezultatele.
Numeroasele modificãri ale Legii educatiei care s-au fãcut dupã 1989 au avut un singur rezultat: bulversarea totalã a elevilor si a profesorilor. Schimbãrile care se doreau a fi inovatoare au fost, în cele mai multe cazuri, fãrã niciun efect. Mai mult, de la an la an, actul educational a scãzut ca valoare, numãrul profesorilor bine pregãtiti s-a micsorat si, în acelasi timp, elevii interesati cât de cât de carte sunt pe cale de disparitie. Multimea de modificãri din Legea educatiei nu a fãcut decât sã inducã în eroare, cadrele didactice si copiii au ajuns sã se asteapte în permanentã la noutãti de ultimã orã pe care trebuie sã se muleze. Totusi, în urma discutiilor cu principalii actori din sistem: reprezentantii profesorilor, studentilor, elevilor, pãrintilor si expertilor din cadrul structurilor coordonate de Ministerul Educatiei s-au fãcut, din nou, noi propuneri pentru Legea educatiei. Existã o atentie deosebitã acordatã învãtãmântului special si un învãtãmânt profesional care poate fi finalizat pânã la vârsta de 24 de ani, nu doar pânã la 18 cât prevede actuala Lege a Educatiei. De asemenea, în ceea ce priveste trecerea de la învãtãmântul gimnazial la învãtãmântul liceal si chiar la învãtãmântul profesional, draftul de lege spune cã elevii trebuie sã aibã media de admitere de minimum 5. Dacã absolventii de gimnaziu au o medie de admitere sau o medie a examenului de Evaluare Nationalã mai micã de 5, atunci pentru ei se vor organiza clase speciale de învãtãmânt preprofesional, cu durata de un an. În ceea ce priveste Evaluarea Nationalã, care ar fi urmat sã includã probe transdisciplinare, acestea sunt eliminate din prezentul draft de lege. La nivelul învãtãmântului liceal, elevii de clasa a XI-a si a XII-a ar putea sã nu mai beneficieze, în lege, de manuale gratuite. De asemenea, se introduce finantarea de bazã si pentru copiii din crese, pentru a avea cifrã de scolarizare si în învãtãmântul anteprescolar. În ceea ce priveste administrarea unitãtilor de învãtãmânt, directorii nu îsi vor mai asuma public rãspunderea pentru performantele scolii pe care o conduc, iar elevii au fost din nou eliminati din consiliile de administratie dupã ce si-au recâstigat locul recent. Printre propuneri se numãrã si posibilitatea ca statutul personalului didactic din preuniversitar si universitar sã fie lege separatã. În ceea ce priveste profesorii din sistemul preuniversitar, Marius Nistor, presedintele Federatiei Sindicatelor din Educatie “Spiru Haret”, a explicat de ce se doreste ca statutul personalului didactic sã fie lege separatã. “În actuala Lege a Educatiei sunt doar cinci articole în care sunt mentionate drepturile si însãrcinãrile personalului din învãtãmânt. Lipsesc drepturi care erau trecute în vechea Lege 128 si care nu se mai regãsesc în actuala Lege a Educatiei, care trebuie adaptatã. De asemenea, noi tinem ca profesorii sã aibã statut de autoritate publicã, pentru ca, la fel ca în cazul politistilor, sã poatã fi sanctionate violenta verbalã si violenta fizicã la adresa lor. De asemenea, ne-am dori ca pensiile profesorilor sã valoreze 80% din ultimul salariu primit, nu 40 – 50% cât este acum”, a explicat Marius Nistor. O altã propunere este trecerea responsabilitãtii organizãrii de scoli doctorale direct în mâinile universitãtilor si reorganizarea responsabilitãtilor Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare.