FOTOREPORTAJ Husul ajunge în scurt timp, din nou, la ceasul bilantului: peste câteva luni se terminã încã un mandat la cârma orasului, iar ceea ce conteazã mai mult nu este atât darea de seamã a alesilor, cât imaginea în sine a urbei. Ce s-a schimbat, ce s-a reusit, dar si ce a rãmas de fãcut pe mai departe? Iatã întrebãrile la care husenii, cu sigurantã, au, fiecare, propriul rãspuns, din care, evident, nu lipsesc, în primul rând, opiniile despre spinoasa problemã a drumurilor. Unii, mai cu seamã cei rãmasi acasã, si-ar dori ca fiecare strãdutã sã fie modernizatã, asa cum s-a întâmplat cu o mare parte din centrul orasului. Altii însã, mai cu seamã cei care au plecat departe, dar au revenit dupã o perioadã de absentã, se declarã încântati de cum s-a schimbat orãselul natal.
Privit în oglindã, Husul din 2008, 2010 sau 2012 nu prea mai seamãnã cu cel din 2015! Cel putin, husenii plecati departe, dar reveniti acasã, sunt convinsi de asta. Imaginile orasului, de ieri si de azi, vorbesc de la sine. Parcã mai mult asfalt, mai multe flori… “Mai este mult pânã când va fi Husul asa cum îl visãm, dar s-a schimbat în bine de când am plecat eu. Eu am fost plecatã în Anglia de douã ori: prima datã, în perioada 2001 – 2007, apoi în 2008, pânã în prezent. Ei bine, când m-am întors acasã anul trecut, cãci nu mai fusesem de aproape 5 ani, am mers pe jos, de la <<Cina>>, pânã spre banca <<Raiffeisen>>, ca sã iau un Taxi. Si mã tot uitam peste tot, fiind varã, luna lui iulie.. Si nu-mi venea sã cred cât de frumos aratã. Parcã si oamenii erau mai bucurosi, mai zâmbitori. Bine, fiecare simte cã acasã la el e mai frumos, mai ales când revii dupã atâtia ani, dar când m-am întors data trecutã, prin 2007 parcã nu era asa. Acum sunt flori, mai curat, parcul e frumos, curãtat, s-a pus si asfalt. Nu peste tot s-a pus asfalt, din pãcate, dar pe unde s-a pus, aratã modern, aratã altfel. Mã bucur cã s-a reparat strada <<Stefan cel Mare>>, cã era dezastru. Acum e bine. Mai trebuie sã asfalteze si pe <<Sara>>, unde am copilãrit eu, fiindcã e tot dezastru. Apoi sã mai facã si <<Corniul>>, pe unde merg eu spre casã, cã aici cam tot asa a rãmas, plin de gropi. Dar în rest, nu am cuvinte. E frumos! Oricum, acasã e cel mai frumos. Si mã bucur. Am doi bãieti, unul de 12 ani si unul de 7 ani, si ei îmi spuneau pe internet, când vorbeau cu mine, cã <<mama, s-a schimbat în Husi cutare stradã, s-a fãcut altfel, cutare pod>>, dar eu nu prea întelegeam. Dar când am revenit, mi-a plãcut. E adevãrat cã si dorul de casã te face sã fii mai sensibil, dar ce se vede acum, e plãcut. Si e altfel. E semn bun, cã se face ceva. E bine pentru copiii nostri”, a spus huseanca Anca Prepelitã, 41 de ani.