SÃRBÃTOARE Astãzi, Primãria Bârlad va marca împlinirea a 81 de ani de când actualul sediu al institutiei, denumit Palatul Comunal, a fost dat în functiune. Manifestãrile au loc la sediul Primãriei, în holul principal de la etajul I, unde vor avea loc o comunicare stiintificã, un vernisaj al unei expozitii si un concert de muzicã clasicã, sustinut de copiii talentati ai Bârladului.
Astãzi se aniverseazã 80 de ani de când actualul sediu al Primãriei a fost pus în functiune, la 21 octombrie 1934. Proiectul Palatului Comunal a fost adus din Germania, iar în 2009 clãdirea si-a reluat numele de Palat Comunal si ziua de 21 octombrie a devenit Ziua Primãriei din Bârlad. Cu aceastã ocazie, vor avea loc mai multe manifestãri, care încep la orele 15.00. Profesorul Marcel Proca, vicepresedintele Societãtii Române de Istorie-Filiala Bârlad, va sustine o comunicare stiintificã, în care va sublinia istoria fascinantã a clãdirii care adãposteste acum Primãria Bârlad. Va urma apoi vernisarea unei expozitii de picturã si graficã a elevilor de la Liceul Pedagogic “Ion Poescu” si de la Scoala de Muzicã si Arte Plastice “N.N.Tonitza” din Bârlad, urmatã de un recital de muzicã clasicã sustinut de elevii premiati ai Scolii de Muzicã. Sunt invitati toti bârlãdenii care doresc sã marcheze acest eveniment important.
Palatul Comunal Bârlad – 81 de ani
La data de 21 octombrie 1934 a avut loc festivitatea punerii pietrei de temelie a Localului Primãriei, clãdire cu aceeasi functionalitate pânã în prezent, dar renovatã si redenumitã de curând „Palat Comunal”. Decizia a fost aprobatã pe data de 30 septembrie 2009, ca urmare a unei hotãrâri a Consiliului Local Municipal. Potrivit „Actului Comemorativ pentru punerea pietrei de temelie a Localului Primãriei Bârlad”, la inaugurarea din 1934 au fost prezente mai multe personalitãti ale epocii. Este vorba despre Ion Inculet (vicepresedintele Consiliului de Ministri si ministru de stat), Victor Slãvescu (ministrul finantelor), I. Manolescu (ministrul industriei si comertului), I. Guritã (prefectul judetului), Teodor Buzescu (primarul orasului), Theodor Sglimbea (deputat), etc.. Proiectul a fost întocmit de unul din celebrii arhitecti ai perioadei, respectiv Constantin Mosinschi, care poate fi regãsit ca artizan al Pavilionului României la Expozitia Internationalã de la Bruxelles, din anul 1935. Arhitectura este destul de sobrã, cu vãdite intentii de reprezentare a unei solutii constructive caracteristicã perioadei interbelice si definitã prin claritate si simplitate formalã, ce denotã un mod original de decodificare si prelucrare a canoanelor stilistice. Constructia a fost realizatã de „Societatea Edilitatea” si „Întreprinderea ing. Ignat”, din Bucuresti, în urma unei licitatii publice. Astfel, cãpãtând numele de Palatul Comunal, au fost gãsite solutii constructive prin îmbinarea betonului armat în cadre si plansee, iar peretii au fost executati din cãrãmidã. Tencuielile exterioare au fost executate în praf de piatrã de Baschiria, holul principal cu plãci mari din praf de marmurã, din beton armat si acoperiti cu stucomarmurã. Nu în ultimul rând, a mai fost realizatã si o instalatie proprie de apã, alimentatã de o fântânã artezianã executatã special pentru Primãrie.
