PIERDERI IMENSE… Sefii judetului recunosc faptul cã proiectul de 100 milioane euro, prin care urmau sã fie reabilitate statiile de tratare si epurare, plus retelele de apã din tot judetul, este un esec total. Conform unui raport al Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitarã Apã-Canal (APC) Vaslui, prezentat în urmã cu câteva zile în fata primarilor din cadrul asociatiei, cinci contracte de reabilitare a retelelor de apã si canal, plus statia de pompare apã Vaslui, statiile de pompare apã uzatã Vaslui, Bârlad, Husi si Negresti si statia de tratare si epurare de la Negresti nu s-au realizat pânã la termenul limitã, 31 decembrie 2015, din cauza unor licitatii fãrã sfârsit, toate ofertele fiind respinse, de fiecare datã. Numai la aceste lucrãri, Vasluiul pierde lucrãri de aproape 230 milioane lei (50 milioane euro), bani care se întorc la Uniunea Europeanã, atât din vina sefilor Consiliului Judetean, a vechii conduceri Aquavas, cât si a firmelor care trebuiau sã supervizeze întregul proiect. La acesti bani europeni pierduti pe apa Sâmbetei, se vor adãuga alte câteva zeci de milioane de lei care se vor pierde de la proiectele în curs, mai ales cã sunt lucrãri aflate la stadii de 40-50%, care înseamnã valori foarte mari, care nu se vor închide pânã la 30 iunie 2016, astfel cã va fi nevoie ca toate proiectele sã treacã pe POS Mediu II.
La nivel national, probabil, esecul proiectului de 100 de milioane de euro, pentru realizarea de statii de tratare si retele de apã-canal, face din judetul Vaslui cea mai neatractivã zonã. Cel mai mare proiect din istoria judetului Vaslui este compromis în totalitate, desi salariatii de la Asociatia de Dezvoltare Intercomunitarã Vaslui au consumat bani cu lopata, anul trecut. Peste 229.000 lei au fost cheltuiti, anul trecut, pentru salariile celor sase-opt angajati ai Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitarã (Apã-Canal) Vaslui, în conditiile în care proiectele s-au împotmolit la stadiile de licitatii. Singura sansã a acestor proiecte ar fi trecerea pe finantarea POS Mediu II, pe perioada 2014-2020, însã este greu de crezut cã se mai poate face ceva, câtã vreme se vor lua de la zero foarte multe licitatii, iar problema cu solicitãrile celor la ISU a blocat, de cele mai multe ori în ultimii ani, realizarea lucrãrilor la retelele de apã din Vaslui, Bârlad, Husi sau Negresti.
Povestea unor contracte ratate. Cine îsi asumã vina? Nimeni, pentru cã toate pãrtile implicate aruncã pisica moartã în curtea celuilalt
Municipiul Vaslui urma sã beneficieze de o sumã uriasã, peste 20 de milioane de euro, pentru realizarea de retele de apã si canalizare, statii de pompare apã, statii de pompare apã uzatã. Primul anunt de licitatie a fost fãcut, atentie!, în septembrie 2014, iar ofertele s-au deschis în decembrie 2014. Cinci oferte s-au depus initial, dar “procedura de achizitie a fost anulatã deoarece toate ofertele depuse au fost inacceptabile si/sau neconforme”. Asta sustinea vechea conducere de la Aquavas, care a mascat sub aceste formulãri seci o totalã incompetentã, alungând toti investitorii din Vaslui. Nu s-a reusit, în doi ani si jumãtate, sã se ia avizul de securitate la incendii, de la ISU, desi au fost nenumãrate sedinte, la care au participat sefii judetului, dar si fostul prefect. Pur si simplu, cineva s-a încãpãtânat sã nu respecte solicitãrile celor de la ISU, cei de la judet au ridicat din umeri si au zis “Nu se poate, lasã cã merge si asa”, iar anii au trecut. Peste 80 de milioane de lei s-au pierdut la Vaslui, în timp ce municipiul Bârlad a pierdut 51 milioane pentru contractul “Retele de apã si canalizare, statii de pompare, statii de pompare apã uzatã”. Fatã de Vaslui, acolo s-au respins la licitatia din octombrie 2014 nu mai putin de sase firme, mai ales cã nu s-a obtinut nici autorizatia de construire (din cauza neobtinerii avizului ISU), astfel cã nu s-a emis Ordinul de începere a lucrãrilor. La Husi si Negresti, alte 52 milioane lei au fost pierdute în van, dupã ce au fost respinse toate cele cinci firme care s-au înscris la licitatia din 2014. Orasul Negresti trebuia sã beneficieze si de o statie de tratare, plus una de epurare, lucrãri de aproape 9 milioane de lei, care nu au mai început, desi s-a depus o ofertã, care a fost respinsã ca neconformã. Ce ar fi însemnat aceste lucrãri pentru cei 160.000 de locuitori beneficiari? Retele de apã fãrã pierderi, o calitate mai bunã a apei potabile, cresterea nivelului de trai. Dar, când Necuratul îsi bagã coada în Aquavas, e clar cã lucrurile nu ies bine deloc.
Bãlãnescu a fost primul sacrificat. A urmat Barbu, care a plecat la pensie cu coada între picioare
Si, totusi, ce s-a fãcut bun din marele si trâmbitatul proiect de 100 de milioane de euro? Sunt trei statii de epurare în lucru, în acest moment, la Vaslui, Bârlad si Husi, cu procente de realizare cuprinse între 40%, la Bârlad, si 60%, la Husi. Pe 9 mai 2016, conform raportului oficial al Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitarã, lucrãrile ar trebui sã se finalizeze, însã cu sigurantã nu vor trece de 70-75% din total proiect. Nu s-au anuntat sumele, care sunt de ordinul sutelor de milioane de lei, însã se crede cã se vor realiza doar 61% din totalul lucrãrilor, restul urmând a fi trecute pe POS Mediu II. Legat de constructorul acestor statii, au circulat si zvonuri privind verificãrile fãcute de DNA Iasi, privind licitatiile de la Aquavas, fapt pentru care au cãzut si capete. Primul care a plecat din conducerea firmei a fost inginerul Dorin Bãlãnescu, seful Unitãtii de Implementare, care, oficial, si-a gãsit loc la o firmã privatã. Neoficial, a fost “sfãtuit” sã plece, din cauza rezultatelor dezastruoase ale proiectului. Al doilea sacrificat a fost inginerul Neculai Barbu, managerul general al unitãtii, cel care a fost “trimis” la pensie, pentru cã presedintele Consiliului Judetean, se spune, nu a mai dorit sã colaboreze cu el. Singurul lucru cât de cât normal la acest proiect este modul în care s-au realizat statiile de tratare din cele trei municipii. Aici s-a ajuns la procente de 99,5% la statia de tratare Vaslui, 98% la Bârlad si 99,5% la Husi. Dar, si aici s-au depãsit termenele de realizare a lucrãrilor, pentru cã trebuiau finalizate la 15 decembrie 2015. Ceea ce nu s-a realizat, respectiv programul centralizat SCADA pe retelele de apã din cele trei municipii si orasul Negresti, va fi trecut pe POS Mediu II, mai ales cã sunt putine lucruri de pus la punct.
Programul POS Mediu II va fi implementat la… Sfântu’ Asteaptã!
În mod normal, cei din conducerea judetului spun cã lucrãrile nerealizate pe POS Mediu I vor trece pe programul POS Mediu II, la care valoarea lucrãrilor ar fi de 160 milioane de euro. În iunie 2015, a fost demaratã o procedurã de licitatie a contractului “Asistentã tehnicã pentru pregãtirea aplicatiei de finantare, pentru perioada 2014-2020”, anuntul fiind publicat pe SEAP pe 23 iunie 2015 si anulat pe 17 septembrie. Cum sã mai spui cã te astepti sã implementezi un proiect urias, de 160 de milioane de euro, când conducerea Aquavas nu are nici la ora actualã asistenta tehnicã legalã, asteptând sã fie finalizat proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apã si apã uzatã din judetul Vaslui, în perioada 2014-2020? Rãmâne de vãzut cum va muta acum Buzatu, aproape de campania electoralã, mai ales cã se estimeazã cã semnarea programului regional de dezvoltare a infrastructurii de apã si apã uzatã este programatã pentru trimestrul IV din 2017. Adicã, la finele anului viitor.
