Dascãlii au ajuns la capãtul rãbdãrii. Federatia Sindicatelor Libere din Învãtãmânt (FSLI) a trimis o adresã cãtre primul ministru în care sunt cuprinse principalele probleme cu care se confruntã sistemul de învãtãmânt. Unele aspecte prezentate s-au cronicizat, am putea spune, la nivelul judetului Vaslui, cum ar fi nedecontarea de cãtre toate autoritãtile publice locale a cheltuielilor cu naveta cadrelor didactice sau politizarea, în continuare, a functiilor de conducere din unitãtile de învãtãmânt. Agresiunile împotriva profesorilor si subfinantarea învãtãmântului sunt alte douã puncte cuprinse în adresã. Sindicalistii solicitã o întâlnire, în cel mai scurt timp, cu prim-ministrul, iar în cazul în care aceastã invitatie va fi refuzatã, se aratã în adresã, “este foarte probabil sã se declanseze în perioada urmãtoare actiuni de pichetare a sediului Guvernului si sã se organizeze un miting în Piata Victoriei”.
Prima problemã adusã în discutie este subfinantarea învãtãmântului românesc. FSLI cere ca învãtãmântul sã primeascã 6% din PIB, procentul de 3,6%, alocat pe anul 2016, fiind cu mult sub media U.E. – 5,25%. Sindicalistii considerã cã este “imperios necesar” ca procentul sã creascã, astfel încât sã creascã “investitia în resursa umanã, întrucât subfinantarea a condus la degradarea alarmantã a statutului social al personalului din sistemul educational, dar si pentru dezvoltarea bazei materiale a unitãtilor de învãtãmânt.”
La Vaslui, decontãri în asteptare si numiri politice
Douã dintre revendicãrile FSLI au în vedere rezolvarea problemelor legate de decontarea navetei, dar si depolitizarea functiilor de conducere din unitãtile de învãtãmânt, prin organizarea cât mai rapidã a concursurilor pentru scaunele de directori. Decontarea navetei sau, mai bine spus, lipsa decontãrii acesteia este o problemã veche în jutetul Vaslui. Mai multe primãrii au fost date în judecatã, de-a lungul timpului, dupã ce au refuzat sã plãteascã naveta cadrelor didactice si a personalului didactic auxiliar. Pe lista rãu-platnicilor se numãrã primãriile din Muntenii de Sus, Vulturesti, Pungesti, Zorleni, Murgeni, Ibãnesti si lista continuã. Primarii nu se dezmint si par sã se fi obisnuit cu procesele. De fiecare datã când pierd, deconteazã sumele datorate profesorilor, dupã care revin la vechile obiceiuri. “Nedecontarea de cãtre toate autoritãtile publice locale a cheltuielilor cu naveta personalului didactic, din cauza unor lacune ale Hotãrârii de Guvern nr. 569/2015 pentru aprobarea Normalor metodologice privind decontarea cheltuielilor pentru navetã la si de la locul de muncã a cadrelor didactice si a personalului didactic auxiliar din învãtãmântul preuniversitar de stat. Se impune modificarea acestui act normatic, astfel încât sã se poatã rezolva toate problemele apãrute în decontarea cheltuielilor de navetã de la data intrãrii în vigoare a hotãrârii de guvern mentionatã mai sus”, se aratã în adresã. Si numirile politice au stârnit nemultumiri de-a lungul timpului. Un caz mediatizat este cel din septembrie anul trecut, de la Scoala “Ion Creangã” din Husi. Decizia Inspectoratului Scolar Judetean Vaslui de a schimba directorul i-a nemultumit atât pe primarul Ioan Ciupilan, cât si pe prof. Viorica Hrapciuc, cadrul didactic care a fost înlocuit. Viorica Hrapciuc a declarat la acel moment cã la mijloc a fost vorba despre o schimbare pur politicã, mai ales cã niciodatã nu i s-a reprosat nimic, ba din contrã. Tocmai pentru ca functiile de conducere sã fie ocupate de profesorii cei mai capabili (nu prin delegatie în interesul învãtãmântului, asa cum se întâmplã de aproximativ 8 ani), FSLI cere “organizarea si desfãsurarea, în cel mai scurt timp, a concursului pentru ocuparea acestor functii”.
Salariile profesorilor, de râsul curcilor
“Tergiversarea elaborãrii si adoptãrii Legii-cadru privind salarizarea personalului plãtit din fonduri publice” este o altã problemã adusã în prim-plan. FSLI considerã cã noua lege de salarizare unitarã trebuie conceputã astfel încât aceastã categorie socio-profesionalã sã fie pozitionatã în asa fel încât sã fie eliminate inechitãtile si dezechilibrele în ceea ce priveste salarizarea personalui din sectorul public. “Relevant este si faptul cã, în prezent, salariul mediu din învãtãmânt este cu aproximativ 45% mai mic decât salariul mediu din administratie si ordine publicã si reprezintã 25% din salariul magistratilor, situatie absolut anacronicã, în conditiile în care aproximativ 80% din salariatii din învãtãmânt au studii superioare”, se aratã în adresã. De asemenea, se cere ca finantarea cheltuielilor cu salarizarea personalului din învãtãmântul preuniversitar sã se asigure din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoare adãugatã, pe filiera Ministerul Educatiei -Inspectoratul scolare- scoli, iar primarul sã fie ordonator principal de credite pentru cheltuieli materiale. “Acest lucru este imperios necesar, avându-se în vedere numeroasele blocaje generate de consiliile locale si primari în ceea ce priveste plata salariilor pentru angajatii din învãtãmânt”.
Alte probleme
Agresiunile din ce în ce mai frecvente împotriva cadrelor didactice reprezintã un alt aspect care trebuie discutat. FSLI considerã cã aceastã problemã se poate rezolva prin investirea “personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare si de control cu exercitiul autoritãtii publice pe timpul si în legãturã cu îndeplinirea atributiilor de serviciu. Prin legiferarea acestei solutii, se vor stopa cazurile de abuzuri si violente la care sunt supuse cadrele didactice, atât din partea pãrintilor, cât si din partea elevilor.” O altã problemã este legatã de neasigurarea la timp a manualelor elevilor, pentru rezolvarea cãreia se impune elaborarea si aprobarea unei legi a manualelor scolare. De asemenea, este adus în prim-plan un alt aspect care i-a nemultumit pe profesori, si anume “necuprinderea în Legea bugetului de stat pentru anul 2016 a sumelor necesare pentru achitarea integralã a transelor aferente anului 2016, pentru plata sumelor prevãzute prin hotãrâri judecãtoresti pentru drepturile salariale acordate prin hotãrãri judecãtoresti devenite executorii anterior anului curent si care au ca obiect acordarea unor drepturi de naturã salarialã stabilite în favoarea personalului din învãtãmânt.” “Neadaptarea arhitecturii curriculare la realitãtile de pe piata muncii din România” si “Neasigurarea unitarã a dreptului la reducerea normei didactice de predare – învãtare- evaluare pentru înntregul personal didactic de predare cu o vechime în învãtãmânt de peste 25 de ani si gradul didactic I” sunt alte probleme pe care liderii de sindicat vor sã le discute cu prim-ministrul.
