Cazul fostului diacon din obştea de călugări de la Mănăstirea Râşca, trimis în judecată la finele săptămânii trecute pentru comiterea a nu mai puţin de 20 de infracţiuni, după ce s-a folosit de calitatea de reprezentant al aşezământului monahal pentru a încerca să înşele oameni, îl are ca principală victimă chiar pe stareţul de la Râşca, cel care i-a întins o mână de ajutor, ca oricărui om care cere sprijin atunci când intră într-o mănăstire.
Procurorul de caz la Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava, care a instrumentat acest complex dosar, a descris în detaliu şantajul la care a fost supus stareţul Mihail de către „călugărul Chiril”, sau, mai corect, inculpatul Constantin Ioachim Cercasov, în vârstă de 66 de ani.
Profilul unui om care nu dă de bănuit
După cum am arătat într-un amplu material publicat în ediţia de sâmbătă, 16 aprilie, a ziarului nostru, Constantin Ioachim Cercasov va fi judecat pentru infracţiuni grave, de înşelăciune, şantaj, fals în înscrisuri, inducerea în eroare o organelor judiciare sau furt. Bărbatul mai are la activ condamnări anterioare, cu suspendare, tot pentru înşelăciuni, fiind caracterizat de anchetatori ca un om cu inteligenţă peste medie, cu cunoştinţe juridice destul de solide, pe care le-a folosit însă în scop infracţional.
Cercasov a încercat acum câţiva ani să intre în rândul clerului Bisericii Ortodoxe Române. El a reuşit să obţină, în 2010, titlul de diacon, de la Arhiepiscopia Tomisului, care ulterior i-a fost retras. În periplul său pe la mănăstiri, Cercasov a ajuns la un moment dat şi la Mănăstirea Râşca. După mai multe întâlniri, stareţul Mihail avea să-l primească la un moment dat la mănăstire. Avea în faţă un om care avea în jur de 60 de ani, cu un titlu de diacon, astfel că stareţul nu a avut vreo bănuială cu privire la omul care îi cere sprijin.
