UPDATE: In urma necropsiei efectuata la Spitalul Judetean de URgenta Vaslui, s-a stabilit ca baietelul de trei ani a murit din cauza hipotermiei. S-a confirmat astfel ca micutul a murit cu 10 ore inainte de a fi gasit, in noaptea de miercuri spre joi.
EXCLUSIV… Deznodãmânt tragic în cazul disparitiei celor doi copii de trei si cinci ani din Micesti. Adina a scãpat cu bine, dar verisorul ei, Adrian a murit. Acestea au fost primele cuvinte pe care micuta i le-a spus mamei. Ar mai fi avut doar patru sute de metri pânã la drum si dacã i-ar fi putut parcurge, ar fi fost în viatã! Adina, eroina nostrã a fãcut-o. Flãmândã, rãpusã de obosealã, înfriguratã si cu fata zgâriatã, copila a fost descoperitã dupã douã nopti de hoinãrit în pãdure, de un sofer de microbuz. În exclusivitate pentru Vremea Nouã, mama Adinei ne-a spus cã fetita a povestit cã a mers cu o masinã, întãrind ideea rãpirii si apoi a abandonãrii acestora. Si bãtrânul care l-a descoperit pe Adrian, bãietelul mort, spune cã cei doi micuti nu aveau cum sã parcurgã drumul de opt kilometri, care este unul foarte dificili, cu coaste abrupte si prãpãstii la tot pasul. Acesta crede cã cei doi copii au fost luati cu o masins si apoi abandonati în apropiere. Cu o zi înainte, cinci oameni din sat au fost la cules bureti în acea zonã, iar alti trei oameni au mers cãlare si au periat zona, în cãutarea copiilor. Dacã ar fi fost în zonã sigur ar fi fost descoperiti. Prefectul judetului a confirmat cã politistii iau în calcul si aceastã variantã. Acesta a declarat pentru Vremea Nouã cã imaginea cu Adrian care a murit întins pe pâmânt, cu fata în jos si cu ochii deschisi îl va urmãri toatã viata.
Satul Micesti e în doliu. Andrei Bãlan, bãietelul de trei ani pierdut, nu a reusit sã supravetuiascã în pãdure. A murit cu ochii deschisi, înghetat la miezul noptii. Mai avea patru sute de metri pânã la drumul judetean care leagã Florestiul de comuna Alexandru Vlahutã. Dacã ar fi ajuns acolo, ar fi putut fi salvat. Vara sa, Adina a reusit. A fost gãsitã de Marian Munteanu, soferul de pe microbuzul scolii, în jurul orei opt dimineatã la un kilometru de unde Andrei si-a dat duhul. Povestea întâlnirii Adinei cu salvatorul ei este una emotionantã.
Marian a învelit-o pe fetitã cu hainele sale
„Veneam spre comunã, dupã ce am lãsat copiii la scoalã, când am vãzut o fetitã care mergea pe marginea drumului. Imediat mi-am dat seama cã e fetita pierdutã de la Micesti. Am oprit lângã ea. Se uita la mine pierdutã. Era epuizatã. I-am spus sã urce. Nu m-am mai putut stãpâni. Am luat-o în brate. Sãrãcuta era înghetatã de frig si udã de la mijloc în jos. Am tras repede o hainã de pe mine, am descãltat-o. avea pielea creatã de la degetele din cauza umezelii si era albã. Am învelit-o repede cu haina si am dat drumul la cãldurã la maxim în masinã. am asezat-o pe bancheta din fatã” povesteste soferul de pe microbuz, vizibil marcat de aceastã poveste. Imediat a alertat autoritãtile si a întrebat-o pe fetitã de frãtior dacã stie unde este. La acel moment nu stia cã aceasta a plecat de acasã cu verisorul sãu. „Am întrebat-o de unde vine si mi-a arãtat cã din pãdure. Am întrebat-o apoi de frãtior si mi-a spus cã Bodo e acasã. Eram un pic încurcat. Credeam cã a plecat de acasã cu fratele. Ulterior am aflat cã era verisorul ei. între timp m-a ajuns din urmã microbuzul din sat, iar soferul mi-a spus cã un bãtrân l-a gãsit si pe celãlalt copil. Între timp ajunsese si ambulantã, iar dupã ce fetita a fost preluatã de medic, m-am dus înspre locul unde fusese gãsit bãietelul. Am ajuns exact când un jandarm îl întorcea. Era ca o scândurã, teapãn. Probabil înghetase. În acel moment mi s-au tãiat picioarele. Bãietelul era alb ca varul la fatã, iar pielea i se încretise de la ploaie. Nu era asa zgâriat pe fatã precum fetita. Avea o patã rosie pe obraz. Nu stiu de la ce. Cineva a strigat la jandarm sã îi ia pulsul. Era inutil. Andrei era teapãn de tot. Jandarmul, instinctiv, la strâns în brate pe bãietelul mort. Era asa de frumusel. Murise cu ochii deschisi” îsi încheie povestirea cel care a gãsit-o pe Adina.
Varianta rãpirii micutilor rãmâne în picioare
Costicã Beraru, un bãtrân din Floresti a fost cel care l-a descoperit pe bãietelul mort. Acesta a cãzut pe un drum exact lângã grãdina omului. Bãtrânul îsi aduse vacã la câmp, când pe cãrare a zãrit trupul unui bãietel. Când si-a dat seama cã nu mai trãieste s-a speriat si a fugit spre sat si a alertat pe o femeie si pe soferul de pe microbuz. Acesta are o teorie interesatã, despre disparitia copiilor: „Nu cred cã copiii au venit singur prin pãdure pânã aici, cum nu sunt eu popã acum. Copiii de trei si cinci ani nu au cum sã ajungã pânã aici prin prãpastia astea. Sunt vreo opt kilometri de mers prin râpi, iar pe ploaie e aproape imposibil. Si nu este numai o pãdure, mai este si cealaltã de la Micesti. Eu zic cã i-a luat cineva, nu a mai putut sã-i ducã si i-a lãsat aici, de au murit. Dar eu nu pot sã-mi dau cu pãrerea”. Teoria acestuia prinde încet, încet contur.. „Politistii iau în calcul si varianta rãpirii si abandonarea ulterioarã a celor doi copii” a spus si prefectul Daniel Olteanu. Într-adevãr, un astfel de scenariu se pliazã exact pe datele contradictorii din timpul cãutãrii. Câinii care au luat urma copiilor s-au oprit pe zarea Florestiului, unde inexplicabil li s-a pierdut urma. Ca si cum se urcaserã într-un autovehicul. Si delaratia mamei Adinei vine sã tulbure apele si mai mult. Aceasta este internatã în Spitalul Judetean Vaslui, împreunã cu fetita sa.Iatã ce spune aceasta” Fetita mi-a povestit la un moment dat cã a mers cu o masinã. Nu mi-a dat mai multe detalii. Cã e o ambulantã sau o masinã. Dar cert este cã înainte de a disparitia copiilor, o masinã a trecut încet pe lângã casa noastrã si se uita cineva din interior insistent. Dupã care a trecut cu vitezã mare. Cred cã avea vreo 80 Km/orã. Si de atunci, copiii au fost de negãsit. Am spus politiei toatã acestã poveste”.
Mama Adinei cu un ochi râde, cu unul plânge
Mama Adinei nici nu stie ce sã facã. E bucuroasã cã fetita ei a scãpat, dar gândul îi zboarã la sora sa care se pregãteste de înmormântare. „Când am aflat cã au gãsit-o, n-am mai tras sperantã cã mai este în viatã. Când am vãzut cã-i vie m-am bucurat, dar sufletul meu plânge pentru sora mea care si-a pierdut bãiatul. Toatã ziua cât am stat internatã în spital m-am întrebat cum a rezistat atât în pãdure, fetita mea. Ea, acum, nu prea vorbeste, desi de felul ei este foarte vorbãreatã. Mi-a spus doar atât, cã a murit Adrian. Am rãmas tablou când am auzit . Am încercat sã aflu mai multe dar nu mi-a spus. A mai zis ceva ciudat. Cã pe Adrian l-a muscat ceva de degete, dar nu cred cã e adevãrat. Nu stiu ce sã mai zic. Sunt bucuroasã cã e sãnãtoasã si cã e vie” a spus mama Adinei, care acum sase ani a mai trecut printr-o traumã asemãnãtoare, când bãiatul ei, tot asa a dispãrut si culmea a fost gãsit de niste cãlugãri exact în locul unde au gãsit-o acum pe Adina.
Armeanu este ferm: Adina va rãmâne în familie
DECIZIE…Ionel Armeanu, directorul Protectiei Copilului a declarat în exclusivitate pentru Vremea Nouã cã desi se vehicula ca cei sapte copii ai familiei Olaru vor fi dati în grija statului, nu se va întâmpla acest lucru: „Nu se impune acest lucru. A fost în sat o echipã de la noi si a verificat conditiile în care trãiesc copiii familiei Olaru si nu se impune luarea acestora de acolo. Copiii nu sunt neglijati, ci din contrã. Familia e în regulã, iar acest incident nu poate arunca o patã atât de mare pe pãrinti. Noi imediat dupã ce copilul si mama vor fi externati din spital îi vom prelua si vor primi consiliere. Adina trebuie sã treacã peste momentul tragic al mortii verisorului ei care s-a stins lângã ea. Vom acorda acestui caz o atentie sporitã” a mai spus Armeanu.
