CARTE… Vasluianul Daniel Prunilã si-a fãcut debutul în literaturã, alãturi de romanul “Bunul samaritean” – o poveste despre trãiri si fapte samaritene, pline de cãldurã sufleteascã si umanitate. Romanul este dedicat fiicei sale, cea care, indirect, l-a îndemnat sã scrie. “Am visat dintotdeauna, dar nu am avut curajul de a-l încerca pânã când s-a nãscut fetita mea! Da, ea mi-a dat scânteia, ratiunea si curajul de a scrie. Neavând mai nimic “material” sã îi las mostenire, am vrut sã îi las mãcar un <<testament spiritual>>“, mãrturiseste vasluianul Daniel Prunilã.
“<<Bunul samaritean>> este un roman biografic, nicidecum autobiografic cum firesc ar fi tentat cititorul sã creadã si asta pentru cã e un amestec omogen, sper eu, de fapte si întâmplãri fie trãite, fie auzite, fie închipuite de autor. Este vorba despre viata unui “bun samaritean” – o raritate în zilele noastre, despre trãirile si faptele sale samaritene, pline de cãldurã sufleteascã si umanitate, despre încrederea sa în oameni. Toate, duse uneori pânã la limita ridicolului sau chiar a incredibilului pentru un trãitor al vremurilor noastre. Este vorba si despre rãsplata pe care o primeste în schimb de la semenii sãi si de la potrivnica soartã care îl guverneazã cu sadism parcã. O viatã cu adevãrat zbuciumatã, plinã de aventurã, trãitã cu atâta intensitate si disperare, încât nu are cum sã nu atragã mãcar compasiune! Adrenalina datã de aventuri familiale, profesionale si europene, face ca naratiunea unei biografii, naratiune ce în general poate fi seacã, sã aibã în acest caz multã savoare si sã îmbie la perseverenta lecturii. O adolescentã trãitã în comunism, cu neajunsurile si lipsurile, nu neapãrat materiale, specifice acelui regim, cu frustrãrile si cãutãrile specifice acelei vârste. O tinerete începutã în comunism si sfârsitã în democratie, cu intense trãiri: drame, esecuri, bucurii, realizãri si contradictorii sentimente: disperare, fatalism, încredere, optimism. O maturitate cu spectaculoase mãriri si decãderi, cu inevitabila si interminabila luptã între principiu si compromis”, spune vasluianul.
“Cititi <<Bunul samaritean>>“
“Un final în care, dupã o astfel de viatã, tot ce poate lãsa mostenire bunul samaritean este un testament spiritual. În concluzie, o poveste cu adevãrat interesantã, o poveste de povestit si o carte care are de toate! Pe bune! Dacã nu ati citit-o, nici nu stiti ce ati pierdut! Dacã ati citit-o, astept comentarii care mã vor ajuta la noul meu proiect! Aprecierile pozitive pe care le-am primit deja pentru <<Bunul samaritean>>, fie cã au fost sincere, fie subiective, fie din politete, mi-au dat în orice caz, aroganta de a încerca sã mai scriu o carte! Închei lãudãroasa mea prezentare, cu o trufasã rugãminte: cititi <<Bunul samaritean>>! Cãutati cartea în librãrii! De asemenea, cartea va fi disponibilã si în format digital, “în curând pe micile ecrane!”, conchide Daniel Prunilã.