Emigrarea din Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est, începând de la căderea Cortinei de Fier, către ţările din Vest, este un fenomen „neobişnuit de amplu” şi persistent, care implică predominant persoane tinere, bine pregătite şi productive. Cel mai mult de câştigat au avut înşişi emigranţii şi ţările din Europa de Vest care i-au adoptat, în timp ce fenomenul a avut efecte dezastruoase pentru statele est-europene, accentuând declinul demografic şi limitând sever perspectivele de dezvoltare a economiei, cu ramificaţii pentru sectorul privat, competitivitatea economică şi convergenţa veniturilor populaţiei către media europeană. Emigrarea este privită inclusiv ca una dintre cauzele perpetuării corupţiei în politică.
Sunt concluziile unui raport al Fondului Monetar Internaţional (FMI) privind fenomenul migraţiei forţei de muncă pe axa Est-Vest în Europa, cu atât mai relevante pentru România după ce am aflat că suntem printre cei mai mari exportatori de resursă umană din UE: potrivit datelor ONU, diaspora românească este echivalentă cu aproximativ 17% din populaţia ţării. Tot de la FMI aflăm că fluxul invers, întoarcerea emigranţilor în ţările de origine, este foarte limitată, practic nesemnificativă statistic. Românii capabili să ridice ţara au cam fugit de ea.
„Migraţia economică având la bază liberul arbitru face parte din dezvoltarea economică. Prin plecarea în străinătate, emigranţii caută atât propria bunăstare, cât şi pe cea a familiilor rămase în urmă. Migraţia pe axa est-vest, în special a persoanelor bine pregătite profesional, bine educate, a adus beneficii ţărilor care au primit imigranţii şi, deci, Uniunii Europene în ansamblu. Migraţia reprezintă un indicator al succesului proiectului Uniunii Europene, care se bazează pe libera circulaţie ca principiu necesar pentru integrarea economică şi, în final, pentru creşterea veniturilor”, scriu experţii FMI în raportul „Emigrarea şi impactul economic asupra Europei de Est”, publicat miercuri.
Pe de altă parte, emigrarea la scară largă şi efectele ei secundare au încetinit creşterea economică şi convergenţa veniturilor în statele est-europene, notează FMI. „Plecarea în număr semnificativ a profesioniştilor înalt calificaţi a redus mărimea şi productivitatea forţei de muncă, afectând creşterea economică şi încetinind convergenţa venitului per capita. Emigrarea a redus competitivitatea şi a crescut amprenta statului în economie prin creşterea cheltuielilor sociale raportate la PIB, ceea ce în consecinţă a condus la o structură bugetară mai puţin prietenoasă cu creşterea economică”.
Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. http://www.economica.net/fmi-migratie-europa-est-vest_122890.html#ixzz4F5Cr16Cb
