UE a investit, din 2007 până în prezent, în Republica Moldova 782 de milioane de euro. Aceşti bani nu au contribuit însă la realizarea unor progrese vizibile pe care să le resimtă cetăţenii. Este concluzia unui raport special al Curţii de Conturi Europene (CCE), comentează Deutsche Welle.
CCE precizează într-un comunicat oficial că este vorba de 37 de euro pe cap de locuitor – cea mai mare asistenţă acordată de UE unei ţări din Parteneriatul Estic. În pofida ajutorului substanţial oferit de contribuabilii europeni, Republica Moldova rămâne cea mai săracă ţară din Europa – una în care corupţia şi lipsa de transparenţă în sectorul public sunt la ordinea zilei.
Pe de altă parte, preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Andrian Candu, finul controversatului oligarh Vlad Plahotniuc (care controlează puterea în Republica Moldova), a semnat un articol în publicaţia americană „The Daily Caller” în care se laudă cu reformele implementate de actuala guvernare şi spune că prioritatea guvernării pe care o reprezintă este „un atac masiv împotriva corupţiei”: „Împreună cu premierul Pavel Filip şi cabinetul său, ne-am pus pe treabă – să facem schimbările cerute de oameni”, a scris Andrian Candu în articolul său.
Asta în timp ce în raportul CCE scrie că cele mai grave probleme cu care se confruntă Moldova sunt: corupţia răspândită la scară largă, guvernanţa defectuoasă, instituţiile publice slabe şi lipsa voinţei politice de a schimba această stare de lucruri la modul practic. „Sprijinul financiar acordat de UE Republicii Moldova în scopul consolidării administraţiei publice a avut un impact limitat. Republica Moldova este cea mai săracă ţară din Europa. Începând cu 2007, acesteia i s-a alocat ajutor financiar în cuantum de 782 de milioane de euro. Atunci când Curtea de Conturi Europeană a examinat programele de sprijin bugetar din sectoarele justiţiei, finanţelor publice, sănătăţii şi apei, a constatat că existau puţine elemente care să indice că s-au realizat progrese. Unele dintre deficienţele observate se pot explica prin acţiunea unor factori externi, cum ar fi lipsa de voinţă politică a autorităţilor naţionale. Altele erau cauzate de neajunsurile existente la nivelul concepţiei şi a implementării programelor şi proiectelor care au făcut obiectul auditului”, se arată în raportul special al CCE.
