Postul Crãciunului, care începe astãzi, dureazã 40 de zile, printre care sunt multe cu dezlegare la peste, ulei si vin, pânã în Ajunul Crãciunului, când se tine post negru si este asteptat preotul sã aducã vestea Nasterii Mântuitorului. Postul Crãciunului se încheie în 25 decembrie, ziua din Ajunul Craciunului fiind o zi de post aspru. Dezlegarea la alimentele de dulce se face însã numai dupã Sfânta Liturghie de Crãciun, din data de 25 decembrie. “Ziua de Ajun a Crãciunului este o zi de post mai aspru decât celelalte zile. Se ajuneazã pânã la ceasul al IX-lea (ora 15.00), când se obisnuieste sã se mãnânce, în unele pãrti, grâu fiert amestecat cu fructe si miere, în amintirea postului Sfântului Prooroc Daniel si al celor trei tineri din Babilon. În unele zone nu se ajuneazã pânã la rãsãritul luceafãrului de searã, care ne aminteste de steaua ce a vestit magilor nasterea Mântuitorului. Aceastã ajunare aminteste, de asemenea, de postul tinut odinioarã de catehumeni, care, în seara acestei zile, primeau botezul crestin si apoi prima împãrtãsire la liturghia sãvârsitã, atunci, în acest scop.”, a explicat pãrintele Constantin Stoica, purtãtorul de cuvânt al Patriarhiei Române.
Postul Crãciunului aminteste de postul îndelungat al patriarhilor si dreptilor din Vechiul Testament, în asteptarea venirii lui Mesia, Izbãvitorul. Dupã unii tâlcuitori ai cultului ortodox, prin durata lui de 40 de zile, acest post aduce aminte si de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta astepta sã primeascã cuvintele lui Dumnezeu, în Decalogul scris pe lespezi de piatrã.
La început, nu toti crestinii posteau în acelasi mod si acelasi numãr de zile. De exemplu, unii posteau numai sapte zile, altii sase sãptãmâni, unii tineau un post mai aspru, altii, unul mai usor. Însã, Sinodul local din Constantinopol, tinut în anul 1166, sub patriarhul Luca Chrysoverghi, a uniformizat durata Postului Nasterii Domnului în bisericile ortodoxe. Rezultatul, toti credinciosii ortodocsi trebuie sã posteascã timp de 40 de zile, începând cu data de 15 noiembrie.
Postul Crãciunului este mai usor fatã de cel al Pastelui, având multe dezlegãri la peste, ulei si vin. Se dã dezlegare la peste si preparate din peste, precum si la vin si untdelemn în toate zilele de sâmbãtã si duminicã, cuprinse în perioada 22 noiembrie – 14 decembrie, inclusiv.
Conform Calendarului crestin-ortodox, zilele din Postul Crãciunului cu dezlegare la peste sunt: 21 noiembrie, de sãrbãtoarea Intrãrii în Bisericã a Maicii Domnului; 23, 24 si 25 noiembrie, în aceasta din urmã zi fiind sãrbãtoriti Sfânta Mare Mucenicã Ecaterina si Sfântul Mare Mucenic Mercurie; 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României; 4 decembrie- ziua Sfântului Mare Mucenic Varvara si Sfântului Cuvios Ioan Damaschin; 6 decembrie – Sfântul Nicolae; 7 decembrie; 9 decembrie -Zãmislirea Sfintei Fecioare Maria, 13 si 14 decembrie si, ultima zi, 18 decembrie – ziua Sfântului Daniil Sihastru.
În timpul acestui post, în mãnãstiri se ajuneazã luni, miercuri si vineri, pânã în ceasul al IX-lea, când se mãnancã hranã uscatã sau legume fierte, farã untdelemn; marti si joi se mãnancã plante fierte, drese cu untdelemn, si se bea vin, iar sâmbatã si duminicã se îngãduie si peste (cu exceptia perioadei dintre 20 si 25 decembrie, când postul devine mai aspru).
Dacã luni, marti sau joi cade prãznuirea unui sfânt important, se dã dezlegare la mâcãruri de frupt, acestea se consumã numai o datã pe zi. Tot asa, dacã miercuri sau vineri se întâmplã sã cadã sãrbãtorirea unui sfânt cu priveghere sau hramul bisericii, atunci se dezleagã la untdelemn, peste si vin. În ultima zi a Postului Crãciunului (24 decembrie), numitã si Ajunul Crãciunului, credinciosii îl asteaptã pe preot ca sã le aducã vestea Nasterii Mântuitorului, cinstind astfel marea sãrbãtoare care are sã vinã.
