Material de propagandã electoralã
Uniunea Salvati România (USR) si-a asumat în Programul Politic, ca prioritate pentru mediul rural, promovarea agriculturii de mijloc si a fermei de familie, ca solutie la problema sãrãciei si subdezvoltãrii din satele românesti. USR sustine fructificarea corectã de cãtre România a oportunitãtilor oferite de reforma Politicii Agricole Comune realizatã de comisarul european Dacian Ciolos – de pildã, prin scãderea pragului de eligibilitate în Programul National de Dezvoltare Ruralã (guvernul Ponta a exclus 97% dintre fermieri). Prin acest proiect, USR îsi asumã si promovarea unui instrument coerent de interventie în mediul rural: Grupul de Actiune Localã (GAL). Satul românesc suferã de ignorare si de lipsã de contact cu autoritatea statalã. Camerele Agricole sunt o fictiune, Agentia Domeniului Statului se adreseazã doar marilor latifundiari, agentiile de consultantã agricolã nu mai existã, institutele de cercetare sunt putine si departe. Existã diverse initiative de legiferare a unor forme de Camere Agricole. USR are o altã solutie: cresterea rolului Grupurilor de Actiune Localã, singurele structuri functionale care ajung în aproape toate satele din România – sau au potentialul de a o face foarte rapid si usor dacã vom canaliza resursele publice prin ele. Grupurile de Actiune Localã sunt parteneriate public-private (constituite prin OG 26/2000), care reunesc reprezentanti ai sectorului public, ai agentilor economici si ai societãtii civile locale. GAL-urile au fost dezvoltate cu fonduri europene (PNDR), având o axã de finantare dedicatã (axa LEADER). În perioada de programare 2007-2013 s-au constituit 163 GAL-uri, care au acoperit 67% din populatia ruralã si a oraselor sub 20.000 locuitori. GAL-urile scriu strategii locale de dezvoltare si primesc alocare financiarã în functie de date reale – populatie, suprafatã, nivel de dezvoltare. Asta a fãcut ca resursele sã nu poatã fi deturnate politic. Proiectele sunt negociate la nivel local, un rol important avându-l primarii (un GAL poate cuprinde de la 3 pânã la 22 de localitãti, conditia este ca sectorul privat sã detinã majoritate). Axa LEADER a avut o alocare de 370 milioane de euro si o ratã de absorbtie de 96% în 2007 – 2013. Comisarul european Dacian Ciolos a decis cresterea axei LEADER la 563,5 milioane euro în 2014 – 2020, plus o finantare suplimentarã de 102 milioane din Fondul Social European (POCU 2014 – 2020) pentru mãsuri social-educationale derulate prin GAL-uri. Numãrul GAL-urilor a fost mãrit la 239. Punctajul de evaluare a fost acordat astfel încât GAL-urile sã preia functii sociale (227 au inclus asemenea proiecte în strategiilor lor) sau de promovare a brandurilor locale sau a unor asociatii între producãtorii locali. Tinerii fermieri si exploatatiile agricole de mici dimensiuni sunt favorizate prin constructia programului (valoarea maxim posibilã a finantãrilor este de 200.000 euro, dar experienta trecutã a arãtat cã suma granturilor per proiect se ridicã la aproximativ 30.000 Euro). Cu alte cuvinte, aceastã axã din PNDR a reusit sã dezvolte singurul contact coerent între statul român si comunitãtile rurale. Pânã în 2020, aceste forme de agregare localã vor prelua functii social-educationale. Cu toate acestea, GAL-urile sunt ignorate de clasa politicã. Sunt finantate exclusiv din fonduri europene si prin contributia membrilor. Considerãm cã GAL-ul reprezintã un bun strategic al statului român pentru ridicarea clasei de mijloc în rural si a satului în general. Propunem suplimentarea finantãrii din fonduri nationale, cerem clasei politice sã înceteze în a crea noi structuri birocratice (camere agricole, care se alãturã celor deja existente) si sã utilizeze instrumentele de succes deja existente.
