CULTURÃ PE PÂINE…Casa de Culturã din Vaslui a ajuns un fel de bazar, în care actul de culturã lipseste cu desãvârsire, atentie, din cauza frigului. Pe motiv cã aceastã institutie se auto-finanteazã, directorul Casei de Culturã a Sindicatelor “Constantin Tãnase” Vaslui, Ionel Bordeianu, se rezumã doar la a închiria ce poate din aceastã impresionantã clãdire, pentru a “o mentine pe linia de plutire”, dacã ar fi sã ne luãm dupã declaratiile sale. În realitate, acesta are doar o singurã grijã. Sã încaseze chirii ca sã-si poatã lua salariul, care nu este în niciun caz cel minim pe economie. Concertele, piesele de teatru sau alte acte culturale sunt doar o amintire. Doar balurile bobocilor s-au mai organizat în aceastã clãdire, tinerii înfruntând frigul, fiindcã asa s-au obisnuit. Când vine vorba de realizãri, directorul se bate cu pumnul în piept. Spune cã a reusit sã repare gãurile din tavanul sãlii de spectacole, dar cu cãldura mai dureazã. De toaletã nu mai vorbim. Multi o comparã cu a unei discoteci de la tarã. În momentul de fatã, Casa de Culturã este închisã pânã la primãvarã, pânã dã coltul la iarbã. Ne întrebãm, de ce Ionel Bordeianu îsi mai ia salariul în aceastã perioadã? Doar cã încaseazã trei facturi de chirie? Acest lucru îl face contabilul institutiei, directorul trebuie sã se ocupe de actul cultural. Iatã asadar, cum un trântor sindicalist stã ascuns în spatele unui simbol comunist si în numele economiei de piatã se îndestuleazã cu un salariu frumusel, omorând singurul loc unde poate sã existe culturã.
O clãdire construitã în anii 70’, cu arhitecturã comunistã, impunãtoare si gri, astfel poti descrie Casa de Culturã a Sindicatelor din Vaslui. Acum, la peste 50 de ani de existentã, aceasta rãmâne neschimbatã. Ionel Bordeianu, directorul Casei de Culturã, nu îsi bate capul foarte mult cu dezvoltarea culturalã a municipiului Vaslui. Nu cã nu vrea, ci pur si simplu cã nu poate! Dupã doi ani de zile de conducere, foloseste clãdirea doar ca pe un bazar, care produce banii doar de la chiriasi. Spectacolele putine si conditiile derizorii din clãdire o fac sã parã o ruinã sau mai bine spus o umbrã a comunismului. Sala este veche, iar iarna risti sã îngheti de frig, cu toate cã Primãria Vaslui a racordat clãdirea la sistemul termic al orasului. Culisele sunt prost întretinute, vara poti simti praful cum iese de sub scândurile vechi de la scenã si în timpul iernii curentul trimite pe cei din salã în spital. Dacã vrei sã folosesti toaleta, vei avea surpriza cã multe dintre instalatii sunt stricate. Ca femeie, singura alternativã este sã te urci cu picioarele pe WC, ca sã nu te alegi cu vreo infectie. Iar ca bãrbat, e o aventurã sã folosesti instalatiile sanitare. Multe dintre pisoare au scurgerile sparte si risti sã te pisi direct pe papuci. Anul acesta, un nou scandal a izbucnit. Balurile bobocilor s-au desfãsurat la temperaturi de 15 grade Celsius, iar liceenii îmbrãcati în haine de galã, au rãcit pe capete. Spectacole ce durau si trei ore au bãgat în spital pe tinerele ce cutezau sã danseze în rochii fãrã mâneci. Scuza lui Bordeianu la aceastã bãtaie de joc este ilarã: “Ne este greu si ne descurcãm cu ce avem. Suntem o institutie care functioneazã prin auto-finantare si rezolvãm lucrurile pe mãsurã ce procurãm fonduri”. Din pãcate, simbolul cultural al anilor 80’ si 90’ dispare încet, încet, sub privirile imbecile ale unor directori incompetenti. Se sterg pânã si amintirile evenimentelor care au rãsunat în aceastã superbã salã, de la artã teatralã, cenacluri de poezie pânã la concertele Silviei Dumitrescu sau Loredanei Groza.
De fapt, de cine apartine Casa de Culturã a Sindicatelor “Constantin Tãnase” Vaslui?
Dupã cum se poate vedea din numele institutiei, conducerea Casei de Culturã din Vaslui este a Asociatia Nationale a Caselor de Culturã si a Sindicatelor din România (ANCCSR), a cãrei corp de conducere este format din uniunile de sindicate: Confederatia Nationalã a Sindicatelor Libere din România -FRÃTIA, Confederatia Nationalã a Sindicatelor “CARTEL ALFA”, Confederatia Nationalã a Sindicatelor Democratice din România, Blocul National Sindical. Grupãri ce au si ele parte de scandaluri interne. În anul 2014, momentul în care Ionel Bordeianu a fost ales în functia de director, începea scandalul PetromService. Scandal în care fostul vice-presedinte al CNSLR Frãtia, Liviu Luca, este condamnat si încarcerat pentru multe infractiuni.
Director ales politic
Alegerea lui Ionel Bordeianu ca director al Casei de Culturã nu a fost lipsitã de speculatii si acuzatii, mai ales cã acesta este un sindicalist vopsit în rosu si activeazã în PSD. În statutul organizatiilor sindicale se prezintã alb pe negru cã sunt organizatii independente de orice formã politicã. Dar acest lucru e doar pe hârtie. Bordeianu este un înrãit politic, la fel ca cel care l-a propulsat la Casa de Culturã, directorul CNSRL Frãtia Vaslui, Gheorghe Croitoru. Acesta declara urmãtoarele despre alegerea lui Bordeianu ca director la Casa de Culturã: “Nu am fost multumiti de activitatea de pânã acum a directoarei interimare, la un moment dat chiar i-am sugerat faptul cã ar trebui numit un om tânãr la conducerea acestei importante institutii de culturã a municipiului si judetului, care sã se poatã implica mai bine în primul rând la reabilitarea clãdirii. De aceea am decis sã-l sprijinim pe Ionel Bordeianu, sindicalist de-al nostru, pe care-l cunoastem si în care avem încredere cã îsi va putea duce la bun sfârsit sarcinile dificile pe care le are în viitorul apropiat. Mã refer aici, în primul rând, la o reparatie a acoperisului, marea problemã a Casei de Culturã ‘C. Tãnase’ fiind aceea cã plouã în sala de spectacole, dar si de o revitalizare a activitãtii acestei institutii. Din pãcate, Dana Visu, chiar dacã a avut ceva initiative în ceea ce priveste reparatiile în institutia pe care a condus-o interimar, timp de aproape un an, a creat o stare de animozitate între actualii chiriasi, suferind si la capitolul manifestãrilor organizate în aceastã perioadã. Pe Bordeianu îl cunosc foarte bine si am convingerea cã va face treabã bunã în calitate de manager al institutiei”.
Dupã ce aceastã declaratie a apãrut în presã, multe voci au arãtat cu degetul spre Bordeianu, cum cã ar fi fost ales preferential, si cã nu meritã sã fie la conducerea unei institutii de culturã. Totusi, sã dãm “Cezarului ce e a Cezarului”. Acesta, cu ajutorul Consiliului Judetean, a reusit sã repare acoperisul clãdirii, a reabilitat sala de spectacole pânã la un punct, a încercat sã facã un parteneriat cu Universitatea Danubius Galati, a adus câteva spectacole de teatru, chiar si Tudor Gheorghe a evoluat pe scena de la Vaslui, si atât. Dupã acest început furtunos, totul s-a oprit. (Andrei Manolachi)
