Cazul de la Şcoala Generală „Titu Maiorescu“, este un exemplu concret de eşec provocat de o legislaţie care pare a fi împotriva părinţilor şi a cadrelor didactice Copiii ar dori să poată juca şah, să picteze sau să cânte după orele de curs, dar cei de la Inspectoratul Şcolar Judeţean din Iaşi (ISJ) au transmis că acest lucru nu este posibil. Chiar dacă părinţii au înaintat o cerere la ISJ, inspectoratul nu poate face nimic, fiind nevoit să respecte metodologia de la minister. Iar acesta este doar unul dintre cazurile în care părinţii se confruntă cu problemele legate de afterschool-uri, fenomenul fiind unul extins în întreg judeţul.
Cadrele didactice de la Şcoala Generală „Titu Maiorescu“ din Iaşi, după spusele părinţilor, sunt de acord cu iniţiativa acestora şi nu există nici probleme în ceea ce priveşte spaţiul, clasele rămânând goale după încheierea orelor. Cu toate acestea iniţiativa părinţilor s-a izbit de un refuz. „Toţi părinţii care doresc aceste cursuri sunt de acord să plătească inclusiv o chirie şcolii şi tot noi să plătim şi profesorii care să facă aceste cursuri. Tot ce vrem este să ni se dea voie ca acest afterschool să poată fi organizat în incinta şcolii. Nu mi se pare normal să fim refuzaţi din moment ce sunt copiii şcolii, iar părinţii vor să plătească absolut totul“, se plânge Virgil Zvarişte, părintele care a înaintat cererea către ISJ Iaşi.
În prezent, părinţii care doresc acest afterschool au fost nevoiţi să închirieze un spaţiu comercial, plătesc şi transportul elevilor şi au încheiat şi un contract cu o firmă de catering pentru masa copiilor. Proprietarul a scumpit însă chiria, iar părinţii nu-şi mai permit acum să plătească orele.
O soluţie pentru părinţii ocupaţi
Posibilitatea de a organiza afterschool-uri este una dorită de părinţii care lucrează după-amiaza. Chiar dacă pentru angajarea unei bone pentru patru ore pe zi părinţii ar ajunge la aceiaşi sumă lunar, copiii ar trebui luaţi de la şcoală, iar bona nu este calificată să ajute copiii la teme sau la activităţi educative. „Copiii sunt supravegheaţi de cadre didactice, vin acasă cu tema făcută şi sunt împreună cu alţi copii. Învaţă să joace şah, să picteze sau se joacă“, explică Virgil Zvarişte.
Dacă unul dintre motivele pentru care programului „Şcoala după şcoală“ i s-au impus norme mult mai stricte erau veniturile suplimentare neimpozitate ale profesorilor, care primeau bani de la părinţi pentru orele suplimentare, o parte dintre aceştia şi-au făcut PFA-uri, eliberează chitanţe şi plătesc impozite pentru activităţile întreprinse. Cu toate acestea, nu pot întreprinde nicio activitate în interiorul şcolii, chiar dacă lucrează cu elevii de la acea şcoală. „Nu văd unde este problema din moment ce părinţii doresc acest program, sunt de acord să plătească, iar profesorii sunt în legalitate şi plătesc taxe. Suntem de acord să plătim şi o chirie şcolii, iar banii ar putea fi folosiţi de către şcoală“, declară Virgil Zvarişte.
