PREMII… Ansamblul Folcloric “Rãzesii” si Ansamblul “Micii Rãzesi”, ambele din comuna Pogonesti, au reprezentat cu cinste judetul Vaslui la douã competitii nationale de la care s-au întors cu premii. Ansamblul “Rãzesii” a participat la Sãrbãtoare colindului “Sub zare de soare”, iar “Micii Rãzesi”, la Festivalul – concurs interjudetean de datini si obiceiuri de iarnã denumit “Cununita satului”, desfãsurat la Liesti-Galati.
“Artistii amatori de comunã, organizati de învãtãtorul Dumitru Andrei în Ansamblul Folcloric “Rãzesii”, au purtat colindele de aici la numeroase festivaluri. Sunt convins cã Pogonestii vor rãmâne un reper de prim-rang pentru creativitatea localã în domeniile etnografiei si folclorului. Localitatea Pogonesti este fãrã îndoialã una dintre cele mai importante vetre folclorice din judetul Vaslui. Mai întâi, aici s-a petrecut un fenomen de interculturalitate româneascã. Desi atestatã în documente moldovenesti emise de Cancelaria lui Stefan cel Mare din 1495, localitatea a cunoscut unele schimbãri demografice din secolul al XVIII-lea, aici stabilindu-se mai multe familii din nord-estul Munteniei. De aici, a rezultat o armonioasã împletire a unor datini si obiceiuri precum si a unor aspect etnografice atât din Muntenia, cât si din sudul Moldovei. Fenomenul este evident în conservarea costumului popular strict în coordonarea autenticului. La Pogonesti, când are loc o manifestare culturalã, fiecare îsi aduce costumul popular de acasã, nu este nevoie sã-i fie înmânat de la scoalã sau de la altã institutie. La fel de impresionantã este si arta popularã, concretizatã în tesãturile de interior, covoarele si levicerele de aici, la fel si prosoapele sunt de o mare originalitate, pãstrând frumusetea izvorâtã din mãiestria si hãrnicia gospodinelor. De altfel, în cadrul unui proiect interjudetean la Pogonesti s-a constituit un centru pentru confectionarea costumelor populare si a tesãturilor. Toate genurile si speciile folclorice s-au conservat pe deplin în lumea satului si au fost promovate la diferite manifestãri culturale locale, judetene sau nationale. Aceastã afirmare a creatiei populare locale se datoreazã în bunã parte învãtãtorului Dumitru Andrei, sufletul vietii culturale locale. Descins parcã dintre dascãlii formati la Scoala lui Spiru Haret, a urmat învãtãturile acestuia si a îmbinat în permanentã activitatea didacticã si cea de promovare a valorilor locale, având rolul nu numai de învãtãtor al scolii, ci si de învãtãtor al tuturor locuitorilor ai satului. Mai trebuie subliniat si faptul cã nu a avut si nu are o functie oficialã în ceea ce priveste activitatea culturalã, dar munceste în acest domeniu mai mult decât unii directori de cãmin cultural”, a explicat profesorul Dan Ravaru.
Importanta artisticã, dar si istoricã a colindelor de la Pogonesti
“În gama variatã a creatiei populare din Pogonesti, cel mai mult se remarcã pãstrarea integralã s interpretarea în coordonatele mãiestriei artistice a colindelor strãvechi numite de obicei laice sau secular. Ele fac parte din substratul pre-crestin al folclorului românesc, motivele fiind preluate de la populatii anterioare, care au contribuit la formarea poporului nostru, rãdãcinile ajungând pânã la neolitic. Semnificativ este colindul “Leroilea” din categoria celor care erau cântate la casa unui tânãr vânãtor care urma sã se cãsãtoreascã. Calea parcursã de el spre acest nou statut social este exprimatã prin extraordinara metaforã a vânãrii unei cãprioare, simbol al viitoarei mirese. Un exemplu care demonstreazã vechimea peste milenii a colindului este mentionarea construirii unei case cu pereti din oasele animalelor vânate. Descoperiri arheologice din cadrul sãpãturilor privind culturile din neolitic au dus la identificarea unor constructii din oase vechi de 5000-6000 ani. Este numai un exemplu din cele multe privind importanta artisticã, dar si istoricã a colindelor de la Pogonesti”, a mai adãugat etnograful Dan Ravaru.
