Nicu Bârlãdeanu, cel mai mare producãtor de lavandã din tarã, explicã pentru ziarul Vremea Nouã care sunt secretele cultivãrii „aurului mov”, precum si problemele care ar putea apãrea în timpul acesteia. Achizitionarea terenului, a butasilor si forta de muncã pentru plantare si recoltare reprezintã cei mai importanti pasi. La acestia se adaugã: întretinerea culturii (în primii doi ani), „toaletizarea”, uscarea florilor de lavandã si extractia de ulei. Dintre toate, cele mai multe bãtãi de cap le dã forta de muncã: „este foarte greu sã faci rost de oameni muncitori. Multi preferã sã trãiascã din ajutorul social decât sã lucreze pe câmp. Iar de o colaborare cu primãria, pentru contractarea lor ca zilieri – avantajos pentru toatã lumea – nici nu se pune problema. Nu existã cadru legislativ, iar dacã te gândesti cumva sã vii cu <<idei>>, ti se dã repede cu ceva în cap, astfel cã nu poti sã risti”, declarã vasluianul Nicu Bârlãdeanu.
Achizitionarea terenului. Acesta este primul pas de realizat în cultivarea oricãrei plante. Dacã în cazul grâului sau a porumbului, agricultorii pot opta pentru terenul luat în arendã, în cazul lavandei, nu este recomandat. „Este o plantã perenã, se poate cultiva pe acelasi loc timp de 15 ani. Nu îti dã nimeni în arendã atâta timp, iar odatã ce investesti în butasi si îi plantezi, trebuie sã mergi pânã la capãt, pentru cã abia dupã doi-trei ani începi sã-ti scoti investitia. De fapt, din anul trei, când planta ajunge la maturitate, poti sã zici cã începi sã fii pe profit. Însã foarte important e ca înainte sã te apuci de treabã, sã testezi putin terenul, sã vezi cum reactioneazã. Lavanda, desi nu este o plantã foarte pretentioasã, pentru cã este rezistentã la secetã si la înghet, este vulnerabilã la umezealã si poate putrezi dacã solul se îmbibã prea mult. Apoi, dacã terenul este ok, se trece la pregãtirea acestuia pentru plantarea butasilor de lavandã (arat, discuit, frezat). Eu îi pun mai rar, ca sã pot sã trec cu prãsitoarea printre rânduri”, explicã cultivatorul de lavandã, Nicu Bârlãdeanu.
Utilaj improvizat pentru recoltarea lavandei
Plantarea, dar si recoltarea lavandei, se poate face atât manual, cât si mecanizat, cu ajutorul unui utilaj specific. „La început, am fãcut totul manual, însã pentru a evita sã mai depind de oameni, pentru cã adevãrati muncitori gãsesti mai greu, am început sã mecanizez procesul de recoltare. Am improvizat o masinã de cules. Am adus <<capul>> (n.r. partea elementarã, care taie firele de lavandã) din China, apoi l-am mai modificat putin, l-am anexat unui tractor, iar cu toatã aceastã improvizatie reusesc sã o scot la capãt cu recoltarea. Termin mult mai repede decât dacã as apela la oameni. În Bulgaria, spre exemplu, se face cu secera, ca sã poatã vedea de unde o taie exact. Normal cã e mai greu si dureazã mai mult. Eu mã bucur cã mã pot folosi de acest utilaj, pentru cã altfel nu stiu cum m-as putea descurca. Unul specific pentru asta costã câteva sute de mii de euro, nu îmi permit sã dau atâtia bani”, spune vasluianul. Nicu Bârlãdeanu are, în total, zece hectare de pãmânt, cultivate cu lavandã. „Sãptãmâna viitoare încep si eu recoltarea. Am trecut de douã ori si mai trecem o datã pânã intrãm la iernat. Vreau sã o las curatã, pentru cã asa poate se dezvoltã mai bine si nu trage seva altei plante”, mai spune acesta.
„Eu vin la matale sã lucrez, dar vreau 400 lei”
„Când pui butasii, primul lucru la care trebuie sã te gândesti este la varã cu cine prãsesti. Sunã aiurea, banal si, parcã, de necrezut, dar, credeti-mã, este un gând acorat în realitate. Trebuie sã te gândesti cu cine vei lucra. Aici, în Vaslui, oamenii fie sunt plecati în strãinãtate, fie sunt inclusi în ajutorul social si nu vor sã lucreze decât dacã îi treci pe lista de la primãrie. Dacã nu-i treci pe caietul de zilieri, pleacã în secunda doi. Unu’ mi-a spus la un moment dat franc, pe fatã: <<eu vin la matale, dar vreau 400 lei pe lunã, chiar sunt zile în care plouã si nu vin, pentru cã dacã stau acasã degeaba, tot 400 lei pe lunã iau>>. Poti sã-i mai zici sã vinã la muncã? Pe de o parte avea dreptate. Mi-ar fi plãcut sã fie un cadru legislativ, sã poti sã te duci la primãrie, sã faci o cerere prin care sã soliciti contractarea a zece muncitori si sã-i dai banii pentru munca depusã de ei, inclusiv sã plãtesti impozitul pentru banii ãstia. Astfel statul îsi recupereazã banii, iar tu poti sã-si faci treaba. Ar fi extraordinar pentru toatã lumea, însã nu se poate. Iar dacã te gândesti cumva sã vii cu <<idei>>, ti se dã repede cu ceva în cap, astfel cã nu poti sã risti”, conchide Nicu Bârlãdeanu.
