BÃTAIE PE GUNOAIE… Pe 7 august, la Consiliul Judetean Vaslui au fost deschise ofertele depuse de cinci firme din România, care intentioneazã sã opereze la groapa de gunoi de la Rosiesti. Cinci oferte pentru un obiectiv finalizat de mai multi ani de zile si care a costat 40 de milioane de euro, însã pentru care nu se gãseste un câstigãtor, din cauza problemelor legale. Nimeni nu stie, în acest moment, cine va câstiga licitatia si dacã ofertele vor trece de verificãrile comisiei care analizeazã documentele. Este a patra licitatie pentru groapa de la Rosiesti, în ultimii doi ani de zile, iar de fiecare datã totul s-a nãruit din cauza contestatiilor. Groapa ecologicã si statia de sortare din comuna Rosiesti au fost inaugurate acum 2 ani, dar de atunci stau nefolosite. Aparatura a iesit din garantie, iar peretii clãdirii în care ar urma sã se sorteze deseurile au inceput sã se deterioreze. Si hala de sortare este plinã de praf, iar echipamentele ruginesc, pentru cã nu se gãseste un operator serios. În acest timp, gunoaiele vasluienilor sunt duse la sute de kilometri distantã de casã, tocmai la Brãila, cu cheltuieli imense.
„Nu mai putem transporta gunoaiele la Brãila, situatia este criticã, vom mai cãra deseuri acolo pânã în septembrie, dupã care nu stim ce vom face. Este revoltãtor cã în licitatia pentru groapa de la Rosiesti apar mereu firme care blocheazã licitatiile, cum s-a întâmplat si în acest caz, iar cei care suferã sunt locuitorii întregului judet”, spune Vasile Pavãl, primarul resedintei de judet. Acesta glumeste si spune cã „mai am putin si voi împacheta gunoaiele într-o garniturã de tren, pentru cã Brãila nu ne mai primeste cu masini de deseuri”. La Husi, problema gunoaielor a devenit o problemã atât de importantã, încât din cauza acesteia Primãria poate ajunge la sapã de lemn. Sunt doar douã exemple care demonstreazã cã licitatiile pentru groapa de gunoi de la Rosiesti. un obiectiv pentru care s-au cheltuit 40 de milioane de euro, nu pot trena la nesfârsit. Pe 7 august a început la Consiliul Judetean a patra licitatie pentru groapa de gunoi a judetului, un obiectiv gândit de UE ca rezolvare la problemele de mediu din România. Sunt cinci firme, din care una ar trebui sã fie declaratã câstigãtoare, dacã lucrurile nu se complicã. Firma în cauzã ar trebui sã colaboreze cu cei care au câstigat licitatiile pentru statiile de transfer din Vaslui, Bârlad, Husi si Negresti. Dar, oare, vom avea un câstigãtor sau vom duce gunoaiele peste tot prin România si anul viitor?
Afacerea gunoaielor din judetul Vaslui, un rãzboi fãrã sfârsit
Este clar cã, odatã ce au fost organizate atât de multe licitatii la CJ Vaslui, pentru care se bat firme importante din domeniu din toatã România, deseurile menajere aduc bani frumosi. Comisia de verificare a documentatiilor de la Consiliul Judetean ar putea delibera în maxim o lunã de zile, iar dacã lucrurile merg bine am putea discuta, pânã la finele anului, despre un sistem de preluare si depozitare a deseurilor cu adevãrat european. Însã, nimeni dintre cei care conduc judetul nu pot spune dacã aceastã licitatie va avea un final fericit si nu se va bloca, la fel ca si celelalte licitatii. Existã, de mai multi ani de zile, o flotã de masini de transport deseuri, achizitionatã de Consiliul Judetean, care rugineste într-un parc auto, în lipsa unor operatori care sã preia aceste masini. Si problemele nu se opresc aici. La Rosiesti, echipamentele ruginesc, dupã ani de zile în care au stat fãrã sã fie folosite, în timp ce peretii clãdirilor încep sã se degradeze. Dar, întrebarea care se pune este urmãtoarea: pentru ce a dat UE peste 40 de milioane de euro în judetul Vaslui pentru un sistem care nu functioneazã si nici nu prea are sanse, câtã vreme legislatia permite tergiversarea licitatiilor la nesfârsit? Este clar cã nu se poate da un rãspuns clar la aceastã întrebare, cert este cã mii de tone de deseuri din judetul Vaslui sunt cãrate, lunar, în Brãila, la o groapã de gunoi care s-a umplut si nu mai poate prelua deseurile din alte judete.
Si, totusi, se mai dau si alti bani pentru sistemul de management al deseurilor
Conform Ministerului Fondurilor Europene, Consiliul Judetean Vaslui a semnat zilele trecute un contract de finantare 5,8 milioane euro, bani europeni pentru a implementa faza a doua a proiectului prin care se realizeazã Sistemul Integrat de Management al Deseurilor solide. „Concret, se vor construi platforme de colectare selectivã a deseurilor, 4 statii de transfer în Vaslui, Bârlad, Husi si Negresti si se vor închide depozitele neconforme existente în localitãtile mentionate, investitiile contribuind la reducerea riscului degradãrii mediului si la reducerea utilizãrii nesustenabile a resurselor”, se aratã în comunicatul emis de MFE. Mãsurile implementate prin acest proiect vizeazã introducerea unor sisteme de tratare a deseurilor, asigurarea unei rate de colectare a deseurilor de 100% în zonele urbane si de 95% în zonele rurale, precum si promovarea colectãrii selective a deseurilor reciclabile si biodegradabile, potrivit sursei citate. „Toate activitãtile finantate prin proiect conduc la valorificarea si reciclarea deseurilor si la protejarea rezervelor naturale. Promovãm astfel utilizarea resurselor în mod responsabil fatã de generatiile urmãtoare, fãrã a le epuiza si fãrã a distruge mediul”, a spus ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb. Problema cu adevãrat interesantã pentru judetul Vaslui este cã, din acesti bani, se vor plãti o parte din facturile rãmase de achitat pentru statiile de transfer din judet, cele patru la numãr, plus cã institutia CJ Vaslui va deconta o parte din sumele cu care a contribuit la cofinantarea proiectului. La nivel national, Autoritatea de Management a POIM ar putea transmite, în orice moment, Comisiei Europene, pentru decontare, facturi de milioane de euro, dar nu poate face acest lucru pentru cã „nu este acreditatã”.
Primarii sunt cei mai vinovati, ei pot lua mãsuri pentru salubrizarea localitãtilor, sustine ministrul Mediului
Existã o lege a salubrizãrii, emisa încã din 2011, dar care nu a fost aplicatã în totalitate în ceea ce priveste colectarea selectivã, care ar fi redus semnificativ cantitatea de deseuri depusã la rampã. „I-am informat pe primari cã sunt primii controlori ai operatorilor de salubritate, respectiv cei care le pot cere acestora sã respecte criteriile de performantã si abia apoi trebuie sã intervinã Garda de Mediu. Tinta de colectare selectivã pentru 2017, în urma negocierilor cu Comisia Europeanã, este de 25%, fiindcã a trebuit sã punem ceva în locul taxei la depozit de 80 lei care este suspendatã pânã în 2019. Am considerat cã cetãteanul nu poate fi sanctionat atâta timp cât nu e învãtat cu colectarea selectivã, cât nu existã un tarif diferentiat. Trebuie ca în perioada urmãtoare, împreunã cu toate primãriile si consiliile judetene sã implementãm procedura de colectare selectivã, astfel încât în 2050 sã atingem tinta de deseu zero la rampã”, spune ministrul Mediului, Gratiela Gavrilescu. Aceasta a dat drept exemplu de bune practici orasul Râsnov, din judetul Brasov, unde a vãzut implementat un sistem de colectare pe model occidental. „Oamenii colecteazã în saci separati reciclabilele si acestea se colecteazã tot separat de cãtre operatorul de salubritate, care este de fapt o societate în subordinea primãriei. În acest fel, si taxa pe gunoi este mai micã, fiindcã cetãteanul plãteste doar pentru fractia umedã de gunoi menajer. Degeaba cetãteanul colecteazã separat dacã firmele de salubritate adunã gunoiul la grãmadã”, a precizat Gratiela Gavrilescu. Ministrul a spus cã în luna septembrie va fi lansat un program de colectare selectivã pe care îl va promova, astfel încât si cetãteanul sã înteleagã importanta reciclãrii, dar si operatorii. În sensul acesta, va exista un termen de acomodare si apoi vor curge amenzi usturãtoare.
