DIVELE…Bârladul este capitala de necontestat a teatrului în judetul Vaslui, dar si un punct de reper pe harta României. Cum era si firesc, multe femei au contribuit decisiv în dezvoltarea acestei arte, de la regizori de succes, pânã la actrite celebre. Este nedrept ca la acest capitol sã nu le nominalizãm pe toate doamnele teatrului bârlãdean, însã în topul pe care vi l-am propus vrem sã le evidentiem pe cele care au fost considerate stâlpi, dar si viitoarele sperante ale teatrului modern si, de ce nu, ale cinematografiei. Începem prezentarea noastrã cu Sorona Coroamã Stanca sau „aristocrata teatrului românesc”, cum mai este cunoscutã celebra regizoare, dramaturgã si eseistã. În 2003, aceasta este declaratã cetãtean de onoare al municipiului Bârlad. Un alt nume important este cel al actritei Maria Giurgea, care s-a remarcat la începutul secolului XX si al cãrei renume încã mai strãluceste pe cerul scenei teatrale românesti. Din noul val am ales sã o nominalizãm pe Simona Cuciureanu, nãscutã la Bârlad, în 1983 si care activeazã în Teatrul ACT, primul teatru independent de proiecte din România. De asemenea, actrita s-a remarcat si în multe productii de film românesc, colaborând cu toate televiziunile nationale, Antena 1, Kanal D, dar si studiourile MediaPro. De asemenea, a jucat si în filme precum „Blood and Chocolate” (horror) sau „Warrior Queen Boudica”, o productie Indigo Films pentru The History Channel, unde a jucat rolul personajului Gitta. Pe final, le amintim si pe cele douã soprane ale Bârladului, Emilia Gutianu Alessandrescu si Cecilia Nastea – Cerchez, douã dive ale scenei de operã din România.
Regizoarea Sorona Coroamã Stanca a fost numitã pe drept de actrita Ilinca Tomoroveanu „aristocrata teatrului românesc”. A fost distinsã de-a lungul timpului cu premii importante. În 1953 a primit Premiul de Stat , în 1957, Premiul de regie al Festivalului tinerilor artisti, iar 10 ani mai târziu Ordinul „Meritul cultural” si Premiul de regie al Festivalului National al Teatrelor Dramatice (1969). În 1999, la Gala UNITER, bârlãdeanca este rãsplãtitã pentru întreaga activitate cu Ordinul National „Serviciul Credincios”, în grad de Cavaler (2000). În 2006 devine doctor honoris causa al Universitãtii de Artã „George Enescu” din Iasi (2006). Sorona Coroamã Stanca, pe numele adevãrat Sorana Iosefina Caterina Plãcinteanu, a fost fiica medicului si profesorului universitar Gheorghe Plãcinteanu si a muzicienei Mansi Barberis. Profesorul Plãcinteanu, originar din Chisinãu, a profesat ani de zile la Bârlad, iar fiica sa Sorana a învãtat primele clase primare la Bârlad. Ca urmare, datoritã faptului cã era legatã de Bârlad, prin copilãria petrecutã aici, regizoarea Sorana Coroamã Stanca a fost fãcutã cetãtean de onoare al municipiului Bârlad, în 2003. Diploma i-a fost înmânatã de cãtre C.D.Zeletin, presedintele de onoare al Academiei Bârlãdene. Bârlãdeanca a absolvit Facultatea de Chimie Industrialã a Universitãtii Politehnice „Gheorghe Asachi” din Iasi în 1946 si Facultatea de Regie Teatru a Institutului de Artã Teatralã si Cinematograficã din Bucuresti în 1949, având ca profesori pe Marietta Sadova, Alice Voinescu, Lucia Sturdza-Bulandra, Sicã Alexandrescu s.a. Între 1948 si 1958 a fost asistent, lector si conferentiar la I.A.T.C. Între 1959 si 1965 este exclusã din viata teatralã (membri ai familiei sale erau persecutati politic), fiind nevoitã sã lucreze la Cooperativa „Arta Aplicatã”. În calitate de regizor, prim-regizor sau director a pregãtit spectacole la Teatrul National din Iasi, Teatrul National din Bucuresti, Teatrul National din Cluj-Napoca, Teatrul Mic, Teatrul Lucia Sturdza-Bulandra, Teatrul Mihai Eminescu din Botosani, Teatrul Alexandru Davilla din Pitesti sau Studioul Casandra. A regizat în toatã cariera 190 de piese de teatru. Sorana Coroamã Stanca a fost si dramaturg (“Searã cu dans”, ”Ploaia pe acoperis“, ”Podul”, ”Un anotimp fãrã nume”, ”Veghea tânãrului rãzboinic” s.a.m.d), scenaristã (“Musatinii”, ”Afacerea Protar”), eseistã, dar si critic de teatru.
Marea actritã Maria Giurgea, o stea a teatrului românesc al începutului de secol XX
Numele si arta bârlãdencei Maria Giurgea, actitã de renume care s-a dãruit scenei teatrale românesti câteva decenii, strãlucesc si astãzi pe cerul scenei teatrale românesti, posteritatea pãstrând-o în amintire ca pe una din cele mai mari actrite zãmislite de poporul nostru. Încã nu este clar anul în care s-a nãscut, dar se stie precis cã aceasta a vãzut pentru prima datã lumina zilei la Bârlad. A fost elevã a Aristizzei Romanescu si absolventã a Conservatorului din Bucuresti (1897). A fost angajatã de cãtre „Teatrul National” din Bucuresti (1907) odatã cu Ion Manolescu, arta ei cucerind capitala. A fost invitatã, alãturi de alte vedete artistice, în casa lui Peytre Grãdisteanu, iar Spiru Haret a invita-o la seratele literare care se tineau în casa sa, ale cercului „Amicii literaturii si artei române”. În 1909 trece la „Compania Davila” cu care face multe turnee prin tarã, având succese deosebite. Liviu Rebreanu o invitã sã joace pe scena Nationalului craiovean, alãturi de Petre Liciu, Aristide Demetriade, Tony Bulandra, Ion Manolescu, Lucia Sturdza (Bulandra), Nicolae Soreanu, Ion Livescu, Maria Filotti. Revine la Nationalul bucurestean, iar din 1913 devine profesoarã la Conservator. În afara actorilor mentionati, Maria Giurgea a mai jucat alãturi de Zaharia Bârsan, Ion Brezeanu, Aura Buzescu, Al. Davila, Alice Coccea, Ion Iancovescu, Vladimir Maximilian, Constantin Nottara, Petre Sturdza etc.
Simona Cuciurianu, actritã renumitã, din noua generatie
Simona Cuciurianu s-a nãscut la Bârlad, în 1983. Este licentiatã a Universitãtii Nationale de Artã Teatralã si Cinematograficã „I.L.Caragiale” Bucuresti, Facultatea de Teatru, sectia Actorie, promotia 2006. Ca membrã a trupei de teatru „Europea”, actrita Simona Cuciurianu a jucat în spectacolul de diplomã de la Universitate numit „Trei Surori”, o punere în scenã a lui Cehov, în regia lui Puiu Serban. Între 2007 si 2009 face cursurile de master, în „Arta Actorului” la Universitatea Nationalã de Artã Teatralã si Cinematograficã „I.L.Caragiale”, Bucuresti. În 2009, la Teatrul ACT, a jucat în spectacolul „Flori, Filme, Fete sau Bãieti”, în regia lui Vlad Massaci, dupã un text de Mimi Brãnescu. Simona Cuciurianu a jucat si în câteva filme de succes cum are fi în „Blood and Chocolate”, un film horror. În filmul „Warrior Queen Boudica”, din 2006, o productie Indigo Films pentru The History Channel, a jucat rolul personajului Gitta. În România, se remarcã în serialul TV „Chiquititas” din 2007, o productie Dream Production si Kanal D cu rolul Stelei Sava. De asemenea, în filmul produs de MediaPro Pictures pentru Acasã TV, „Pretul iubirii”, din 2006, Simona a jucat rolul de reporter.
Soprana Emilia Gutianu Alessandrescu
VOCE DE AUR…Emilia Gutianu-Alessandrescu s-a nãscut la Bârlad în anul 1906 si a murit în 1998, la Bucuresti. A debutat la 20 de ani, dupã ce a urmat Conservatorul de Muzicã si arte teatrale din Bucuresti. La debut l-a cunoscut pe maestrul Alfredo Alessandrescu, cel mai bun prieten al lui George Enescu, cu care s-a cãsãtorit. El a fost în comisia de intrare la Conservator, iar ea a fost una dintre cele mai bune soprane din acele timpuri. S-au cãsãtorit în 1936 si au fost împreunã toatã viata. De la debut pânã la finalul carierei, Emilia Gutianu Alessandrescu a avut 40 de roluri mari, în 40 de productii de operã si operetã. Timp de 26 de ani, Emilia Gutianu-Alessandrescu si-a pus vocea în slujba operei române si a scenei. Ca sotie a unuia dintre cei mai cultivati muzicieni ai secolului trecut, Emilia Gutianu a avut nenumãrate ocazii sã asculte discuri si voci de referintã, sã cunoascã personalitãti si sã asiste la spectacole memorabile, la: Salzburg, Viena, Paris, Bayreuth. Asa a învãtat multe, uneori nu s-a sfiit sã si copieze din tehnica unor stele ca: Lotte Lehman, Adele Kern, Tiana Lemnitz, Erna Berger. Sub imboldul lui Alfred Alessandrescu a interpretat 130 de lieduri, dar si cântece semnate de: Tiberiu Brediceanu, Gheorghe Dima, Sabin Drãgoi, Mihail Jora, Theodor Rogalski, Ion Borgovan si altii.
Soprana Cecilia Nastea – Cerchez, membrã fondatoare a Operei Române
FONDATOARE…Cecilia Nastea – Cerchez s-a nãscut la Bârlad, unde a si urmat cursurile scolii primare si secundare, dupã care a absolvit Conservatorul de muzicã si artã dramaticã din Bucuresti (clasa Charlotei Leria). A cântat în cadrul Teatrului National si al Teatrului Modern din Bucuresti, acompaniatã de orchestra simfonicã a Ministerului Instructiunii Publice, dirijatã de Dimitrie Dinicu, Ion Nonnna Otescu, Egizzio Massini si Umberto Pessione. În timpul refugiului a activat la Bârlad (1917 – 1918), în cadrul formatiei militare de operetã, dirijorul orchestrei fiind Aurel Bobescu, directorul artistic al Armatei Române. Toate manifestatiile artistice de atunci se desfãsurau sub patronajul generalului Eremia Grigorescu. Reîntoarsã la Bucuresti în toamna anului 1918, cântã alãturi de cei mai mari si mai buni artisti ai timpului, arii de operã, duete, cvartete, în vederea strângerii de fonduri pentru înfiintarea Operei Române, care si-a deschis prima stagiune la 8 decembrie, cu opera „Lohengrin” de Wagner, sub bagheta lui George Enescu. Dupã ce Opera Românã a devenit institutie de stat, în 1922, Cecilia Naste Cerchez a devenit societarã si membru fondator al Operei Române, numele ei fiind trecut pe panoul de onoare al Operei, ca fondatoare a ei. A cântat la Radiodifuziunea Românã sub bageta lui Mihai Jora. Bârladul natal s-a bucurat de multe ori de arta ei interpretativã cu ocazia turneelor pe care le întreprindea prin tarã sau în deplasãri exprese pentru Bârlad. Publicatiile vremii au adus mari elogii artei interpretative a sopranei Cecilia Naste Cerchez, fondatoare a Operei Române.
