DUREROS… Senatorul vasluian Ion Hadârcã (ALDE) a fãcut o declaratie politicã în Parlamentul României, prin care sustine cã, în calitate de autor al „primului pod de flori” doreste cu toatã fiinta sa Unirea Basarabiei cu tara-mamã, fãrã a uita vreo clipã de sacrificiile fãcute de cei care au luptat pentru Marea Unire, în urmã cu 100 de ani. „Este o onoare pentru mine, originar din Basarabia, reprezentant al Miscãrii de eliberare nationalã din Republica Moldova si autor al primului pod de flori, sã vorbesc despre acest mare eveniment. În ultima vreme se vorbeste mult si mercantilist despre costurile reunirii, de multi-miliardele necesare reîntregirii, de parcã cei din 1918 ar fi judecat asa. Eu vreau sã invoc alte evaluãri si liste cu mult superioare celor economice sau de altã naturã. Este cutremurãtor de dens si nesfârsit martirologiul celor care au luptat pentru Unire! Întru cinstirea memoriei marilor nostri înaintasi, a fruntasilor luptei pentru eliberarea Basarabiei, trecuti prin închisorile tariste: Constantin Stere, Pan Halippa, Elena Alistar, Ion Codreanu; primarii Chisinãului Ion Costin si Teodosie Cojocaru; a patriotilor Simion Murafa si Andrei Hodorogea, ucisi de bandele bolsevice; a preotului de la Mãrãsesti – Alexie Mateevici, proorocul desteptãrii si autorul nemuritorului poem închinat limbii române; în memoria ctitorilor Unirii nimiciti în puscãrii si gulaguri comuniste: prim-ministrul Basarabiei, Daniel Ciugureanu, lichidat în drum spre închisoarea Sighet; ministrul de externe pentru Basarabia si ministru al justitiei în România întregitã – Ioan Pelivan, decedat în aceeasi închisoare Sighet; Emanuil Catelly; nobilul Vladimir Cristi, decedat în închisoarea Vãcãresti; preotul Alexandru Baltaga; membrii Sfatului tãrii: Bivol Constantin si Bivol Nicolae, Vlad Boldescu, Stefan Botnarciuc, Gheorghe Drutã, Constantin Leancã, Vladimir Rusanovschi; copãmântenii mei sângereni: Vasile Gafencu, Ion Ignatiuc si Anton Crihan, ultimul supravietuitor al generatiei de aur; alti circa 30 de membri ai Sfatului tãrii, vânati si lichidati de regimul bolsevic, si tot atîtia pierduti fãrã veste; a generalilor armatei române Stan Poetas, împuscat de diversionistii bolsevici lângã Cãlãrãseuca, judetul Soroca; a generalilor-eliberatori Ernest Brosteanu si Constantin Prezan; a maresalului Alexandru Averescu, a M.S. Ferdinand I „întregitorul” si a prim-ministrului Alexandru Marghiloman – tuturor celor sacrificati în numele idealului Unirii – Vesnicã pomenire!”, sustine senatorul ALDE de Vaslui.
„Necesitatea Reunirii cu Tara revine imperios pe agenda zilei, ca unicã salvare de la totala disparitie”
„Istorica decizie a Sfatului tãrii din 27 martie 1918 este si va rãmâne peste veacuri manifestarea vointei neunivoce a populatiei basarabene de a se uni cu Patria-mamã. Decizia este în deplin acord cu principiile autodeterminãrii popoarelor, stabilite prin Declaratia presedintelui american Woodrow Wilson privind principiile Pãcii de la finele Primului Rãzboi Mondial, în baza cãrora Basarabia, ruptã prin forta tarismului, în 1812, din trupul natiunii române, dupã mai bine de un veac, a revenit acasã, la sânul Maternei, liberã si înaripatã, renãscând si întemeind, ca pasãrea Phönix, din cenusa rãzboaielor! Tocmai de aceea necesitatea Reunirii cu tara revine imperios pe agenda zilei ca unicã salvare de la totala disparitie. M-am referit expres la anul 1939 cu urmãrile nefaste ale asa-zisului Pact Molotov-Ribbentrop pe care le resimtim pânã astãzi. La 24 decembrie 1989, Congresul II al Deputatilor Poporului din Uniunea Sovieticã a condamnat semnarea protocolului secret din 23 august 1939 si a altor întelegeri secrete cu Germania si le-a declarat nule si fãrã valoare juridicã din momentul semnãrii lor. Câteva luni anterioare acestui fapt, prezentându-ne, împreunã cu Mihai Cimpoi, Grigore Vieru, Leonida Lari, Nicolae Dabija, Valeriu Matei – unii, deputati pe atunci în Parlamentul Uniunii Sovietice – în sedinta decisivã a Comisiei parlamentare conduse de Valentin Falin, pe atunci – mâna dreaptã a lui Mihail Gorbaciov, am luat cuvântul si am insistat pentru introducerea problemei Basarabiei în Raportul final prezentat Congresului, lucru care s-a si realizat, dar fãrã consecintele asteptate de noi: de revenire acasã dupã condamnarea Pactului blestemat. Procesele s-au derulat fulgerãtor. S-au prãbusit pe rând: Zidul Berlinului, Lagãrul socialist si însusi colosul sovietic, numai noi am rãmas tot cu sârma ghimpatã pe Prut… Votul independentei Republicii Moldova din august 1991 a fost o scurtã consolare extinsã în timp, fiind vãzut drept votul eliberãrii românilor basarabeni de sub jugul imperiului rus cu falsa denumire de U.R.S.S. Imperiul s-a prãbusit si era firesc ca noi sã revenim acasã… “, mai constatã senatorul Hadârcã.
Sunt peste 140 de comune care cer Reunirea, în Basarabia
„Calea revenirii o traseazã astãzi cele peste 140 de comune din Republica Moldova si altele care, în avalansã, voteazã Declaratii de Unire, precum si tinerii care au organizat duminica recentã, în inima Chisinãului, Marea Adunare Centenar, în cadrul cãreia am sustinut ideea reunirii si am promovat, în contextul evenimentului, necesitatea instituirii unui Guvern al reîntregirii nationale. Despre sedinta comunã a celor douã parlamente a celor 2 state românesti pot spune mai mult, fiind la initierea discutiilor acestui subiect cu dl presedinte Tãriceanu încã din primãvara anului 2017! Chisinãul a respins propunerea initialã de a fi gazda sedintei solemne”, a mai spus Hadârcã.
