DERANJ…Situatie incredibilã si explozivã în municipiul Vaslui, la acest referendum al normalitãtii, asa cum îi spun mare parte dintre români. Resedinta de judet raporteazã, ca date oficiale, 110.659 de alegãtori cu drept de vot, desi ultimul recensãmânt arãta cã aici mai locuiesc doar în jur de 55.000 de persoane. Dacã ar fi sã folosim doar cifra oficialã – desi la ultimul recensãmânt cifrele obtinute nu sunt nici de pe departe cele reale! – ar însemna cã în oras ar fi doar în jur de 40.000 de cetãteni cu drept de vot. Ori, iatã, sunt de trei ori mai multi alegãtori, oficial vorbind, ceea ce face din municipiul Vaslui un studiu de caz, unicat în România. În oras se deschid, sâmbãtã si duminicã, 62 de sectii de votare, din care cel putin la 10 dintre ele nu vor vota decât membrii sectiilor de votare, dacã vor dori! Vorbim de sectii în zone în care moldovenii si-au fãcut masiv buletine de Vaslui, la care nu se prezintã nimeni la vot, însã banii se plãtesc pentru toti cei de la sectii. Si un element, legat de data aceasta de Festivalul Umorului: cei peste 3.000 de alegãtori de la sectiile 1 si 2 din centrul Vasluiului, care votau în mod traditional în holul Casei de Culturã, se vor prezenta la vot în douã sectii amplasate la Muzeul Judetean si Biblioteca Judeteanã, dupã cum a decis Primãria Vaslui.
Cifrele oficiale indicã un fapt halucinant la acest referendum: oficial, ca populatie, Vasluiul este aproape de Suceava, a întrecut cu mult orasele Focsani si Piatra Neamt si se pregãteste sã întreacã si Bacãul. Miile de cetãteni moldoveni cu buletine de Vaslui – o estimare neoficialã ar fi cã, în ultimii trei ani, în oras si-au fãcut buletine sau pasapoarte în jur de 12.000 de cetãteni moldoveni pe an – au condus la o explozie demograficã nemaivãzutã în România. Statisticile spun cã, în oras sunt 108.249 de alegãtori cu drept de vot, în listele electorale permanente, cãrora li se adaugã încã 1.000 si ceva de tineri care împlinesc acum 18 ani, ceea ce conduce la cifra oficialã de la referendum: 110.659 de alegãtori. Adicã, pentru a trece referendumul în oras ar fi nevoie de peste 33.000 de voturi, cifrã imposibil de atins, dacã luãm în calcul alegerile locale din 2016, de exemplu, când s-au înregistrat cu putin peste 21.000 de alegãtori. Prin comparatie, municipiul Bârlad are în listele electorale permanente 55.762 de persoane, la care se adaugã tinerii care împlinesc 18 ani în aceastã perioadã, ceea ce face ca numãrul total de alegãtori din acest oras sã ajungã la 59.634 persoane, care vor avea la dispozitie 46 de sectii de votare. Asta înseamnã cã resedinta de judet are dublul numãrului de alegãtori, fatã de Bârlad, în conditiile în care cele douã orase au fost cotate la valori sensibil egale, la ultimul recensãmânt. Explicatia e simplã: în municipiul Vaslui sunt în jur de 50.000 de moldoveni, înregistrati oficial, la care se adaugã în jur de 20.000 de localnici, plecati la muncã în Europa, dar care au domiciliile tot în oras. Deci un total de 70.000 de alegãtori care nu vor veni la niciuna din cele 62 de sectii din oras. Sã mai spunem cã în 10-12 sectii de vot, formate pe baza numãrului mare de cetãteni moldoveni dintr-o anumitã zonã a orasului (zona Mihail Kogãlniceanu, zona Garã etc.) membrii sectiei de votare se vor plictisi la maxim, pentru cã nu vor avea niciun cetãtean la urne? Concluzia este una singurã: orasul Vaslui nu va putea organiza niciodatã vreun referendum local, pentru cã nu se vor întruni în veci si pururi prezentele la vot solicitate de astfel de evenimente!
„Oare, ce facem cu buletinele de vot, peste noapte? Nu le furã nimeni?”
Sunt si alte nebunii care se petrec în jurul acestui referendum. Sã nu uitãm cã aceastã consultare nationalã a populatiei se întinde pe douã zile, sâmbãtã si duminicã. Nici nu a început procesul de votare, cã apãruserã la Prefecturã si BEJ întrebãri de genul: „Cum vom pãzi buletinele de vot în noaptea de sâmbãtã spre duminicã?”. Primarii de comune au fost si ei luati la întrebãri, în unele locuri, despre modul în care unul sau altul dintre localnici a ajuns presedinte de sectie de votare. Ori, pentru prima datã dupã 1989, repartizarea functiilor de presedinte de sectie de votare s-a fãcut centralizat, de la Bucuresti, primarii neavând niciun amestec în aceastã problemã. Au fost multi primari care au sunat, ieri, la Consiliul Judetean, Prefecturã sau BEJ sã întrebe pe ce bazã s-au fãcut numirile de presedinti, ceea ce aratã cã în mediul rural sunt multe situatii neclare. Dupã demisiile celor 88 de presedinti de sectii de votare, care s-au petrecut în aceastã sãptãmânã, nu a mai fost nicio altã demisie, spune prefectul judetului, Eduard Popica. „Din punctul meu de vedere, referendumul ar trebui sã se desfãsoare în conditii normale, fãrã evenimente deosebite. Din punctul de vedere al institutiei pe care o reprezint, pot sã spun cã s-au luat toate mãsurile, pentru a evita orice incident nedorit. Sectiile vor fi pãzite de structurile MAI, toatã lumea este conectatã cu situatia de la referendum, în aceste douã zile”, explicã prefectul judetului.
Cadrele de la Pasapoarte sau Permise vor face de pazã la sectiile de votare
Ca niciodatã pânã acum, nu s-a putut asigura paza sectiilor de votare numai pe baza efectivelor IPJ, serviciu care functioneazã la 70% din necesarul de cadre, asa cã s-a apelat la Jandarmi, Pompieri, chiar si la efectivele de la Pasapoarte sau Permise si Înmatriculãri Auto. Sunt mãsuri exceptionale decise de prefectul judetului, care sperã sã nu fie discutii sau evenimente neplãcute la referendum, mai ales cã nu vorbim de competitori politici, ci doar de un proces de consultare a populatiei, pentru a vedea dacã este de acord cu modificarea Constitutiei. Sunt si unele elemente care trebuie anuntate din timp. Întrucât unii vasluieni au întrebat cum vor vota, dacã sunt plecati din localitãtile de domiciliu, trebuie precizat cã acestia pot vota în alte localitãti, decât comuna, orasul sau municipiul în care locuiesc, urmând sã fie înregistrati pe listele suplimentare, la sectiile de votare unde merg.
Liberalii sunt speriati si cer mãsuri prin care sã se previnã fraudarea referendumul
CONTRE…PNL a cerut Biroului Electoral Central (BEC) mai multe mãsuri pentru prevenirea fraudãrii referendumului, în conditiile în care Guvernul nu a implementat sistemul informatic de monitorizare a prezentei la vot si de prevenire a votului ilegal. Una dintre solicitãri este ca procesul-verbal încheiat sâmbãtã searã, care trebuie sã cuprindã inclusiv numãrul alegãtorilor prezenti la urne în prima zi a referendumului, sã fie unul tipizat/standard obligatoriu sã fie încheiat în forma prestabilitã, cu mentionarea numãrului persoanelor care au participat la vot pe liste permanente separat de numãrul persoanelor care au participat la vot pe liste suplimentare. În acest moment, tipizatul nu este înscris în anexele ghidului electoral.
