DOLIU… Artistul Bogdan Chiroscã, fiul preotului din Zãpodeni, mort în urma unui tragic accident cu ATV-ul, va fi înmormântat astãzi în Iasi. Acesta va fi condus pe ultimul drum de familie, prieteni, colegi si chiar vecinii sãi din satul unde a copilãrit. Profesorul sãu de Limba si Literatura Românã din scoala gimnazialã ne-a povestit cã Bogdan a fost un bãiat cu înclinatii muzicale încã de mic, a fost olimpic la Limba si Literatura Românã si era mereu stãpân pe el. Potrivit acestuia, în urmã cu aproximativ trei sãptãmâni, Bogdan si trupa sa au cântat pentru prima datã la nunta unui consãtean de-al lui, iar printre melodiile interpretate s-a numãrat si o melodie de jale. „Nu stiu cum sã vã zic, parcã a fost o premonitie, a cântat un cântec de jale, ceva care nu ar trebui sã se cânte la o nuntã…”, a declarat profesorul Constantin Gavrilã, fost primar al comunei Zãpodeni.
Accidentul în care si-a pierdut viata Bogdan Chiroscã a avut loc în seara zilei de 25 octombrie. Potrivit unor surse judiciare, citate de Ziarul de Iasi, acesta, împreunã cu cîtiva prieteni, s-a aventurat pe dealurile din spatele hanului Trei Sarmale. „Grupul a parcurs drumul Fundacul Buciumului, adicã aproximativ 1,8 kilometri de la soseaua care duce spre Bucium, apoi a intrat pe un drum de pãmânt situat între vii. Accesul pe drumul de pãmânt nu este restrictionat, cu toate cã este proprietate privatã, însã, cel mai probabil, terenurile cu plantatii de vie apartin mai multor persoane. Anchetatorii bãnuiesc cã, aici, grupul de ATV-uri a mers pe aceastã variantã aproximativ 150 de metri, apoi a virat la dreapta. Chiroscã ar fi pierdut legãtura cu acest grup si s-a grãbit sã îi ajungã din urmã. Dupã ce s-a terminat drumul asfaltat, Chiroscã a mers cei 150 de metri pe drumurile dintre vii, însã nu a cotit la dreapta, ci a mers tot înainte: la o distantã de 20 de metri se afla o pancartã pe care scria „Proprietate Privatã”, legatã de un lant de fier cu zale. Lantul era legat într-o parte de un stâlp de energie electricã, iar în cealaltã, de un spalier înfipt în pãmânt. Lantul se afla legat la o înãltime de 1,20 metri. Anchetatorii bãnuiesc cã solistul Chiroscã, cel mai probabil a observat indicatorul si s-ar fi aplecat pentru a trece pe dedesubt, însã nu a reusit. Lantul ruginit prins între cei doi stâlpi de beton si viteza mare cu care circula Chiroscã au actionat ca un ferãstrãu. Impactul corpului sãu cu lantul a fãcut ca spalierul sã se frângã, iar zalele de care fuseserã prins lantul de stâlp, aproape au cedat. Bãrbatul a cãzut la cinci metri distantã si a murit într-o baltã de sânge”, scriu jurnalistii de la Ziarul de Iasi.
„Umbla cu chitara de la doi ani”
În comuna Zãpodeni toatã lumea este socatã de vestea cã Bogdan, fiul cel mare al pãrintelui Chirioscã, a murit la doar 41 ani. În casa în care artistul a copilãrit domnea, ieri, o liniste monumentalã. Nu era acasã decât femeia care se ocupã de gospodãrie. Pãrintii s-au dus într-un suflet la Iasi, când au primit vestea. În locuinta vecinã, Cãtãlin, unul dintre prietenii din copilãrie, se pregãtea si el sã meargã la Iasi, la Biserica „Sf. Petru si Pavel”, acolo unde a fost depus trupul neînsufletit al artistului. „Am copilãrit cu el, e mai mare cu câtiva ani decât mine. Un bãiat pasionat de muzicã, umbla cu chitara de la doi ani. Tatãl îi cumpãrase chitarã, acordeon, tobe.. Dintre toti cei trei, el a fost mai dedicat muzicii”, a declarat Cãtãlin, unul dintre prietenii din copilãrie al lui Bogdan. „Îi stim pe copiii pãrintelui de mici, aici au crescut, au mers la scoalã. Când era mic, Bogdan a cântat în stranã, mai mergea cu pãrintele prin sat… Apoi a crescut, si-a fãcut o formatie, l-a luat si pe Sebi, el cânta la tobe… Acum am auzit cã ar vrea sã se facã preot, dar nu stiu mai multe”, ne-a mai povestit una dintre vecinele familiei Chiroscã.
Bogdan Chiroscã, locul doi la olimpiada de Limba si Literatura Românã 1988, pe judet
AMINTIRI…Profesorul Constantin Gavrilã si-l aminteste pe Bogdan ca pe un elev stãpân pe el, dar cãruia îi plãcea sã-si depãseascã limitele: „A fost elevul meu, i-am predat patru ani de zile Limba si Literatura Românã. Un copil foarte bun, printre primii elevi din clasã, în 1988 a participat la olimpiadã si a câstigat locul doi pe judet. Avea înclinatii spre muzicã încã de atunci, în special la chitarã. Cânta si la scoalã, la serbãri, spectacole. Dacã tatãl era preot, mama, educatoare, vã dati seama… Partea muzicalã a fost ereditarã… Mai are doi frati mai mici, amândoi au fãcut Teologia, unu’ e în Constanta, nu practicã, iar celãlalt, acum cred cã va intra preot, cã s-a scos un post la Parohia Zãpodeni Deal. Bogdan a mers pe muzicã, si-a fãcut formatie, apoi a fãcut canto classic si a studiat si chitara, asa a reusit sã devinã unul dintrei cei mai apreciati artisti din zona Moldovei. Când am auzit ce s-a întâmplat cu el, nu mi-a venit sã cred. Stiu cã îi plãcea sã-si depãseascã limitele. Vreau sã spun cã era stãpân pe el într-un fel, dar exagera câteodatã… Parcã a avut o premonitie. Acum douã-trei sãptãmâni a avut o nuntã, pentru prima datã a cântat la un bãiat din comuna noastrã, la care a fost toatã primãria, a cântat un cântec de jale, ceva care nu ar trebui sã se cânte la o nuntã…”, a povestit prof. Constantin Gavrilã.
