INVESTITII MASIVE…Dulute mai dã o loviturã, de data aceasta pe elitista piatã a vinului. A reusit sã obtinã o finantare record pentru modernizarea cramelor de la Averesti, unde odinioarã se producea vinul drag lui Ceausescu. Aici vor fi aduse utilaje de vinificatie de ultimã generatie, care vor face ca Zghihara si Busuioaca de Bohotin sã fie la fel de competitive în Europa, precum vinurile din celebrele podgorii frantuzesti. Pare, parcã, o filã de istorie desprinsã din propaganda comunistã, în care România musai trebuia sã câstige în competitia cu statele imperialiste. Acest lucru se întâmplã acum, când produsele exportate de tara noastrã nu se mai bat cu marile branduri din lume. Dar iatã cã, la Averesti, umbra lui Ceausescu bântuie, fãcând ca aici sã se nascã o nouã poveste de succes, precum cea a uzinelor Dacia din Pitesti, care au umplut Europa cu celebrele sale masini. În cazul de fatã vorbim de o investitie cu capital 100% românesc. A venit timpul ca vinul lui Ceausescu, Zghihara, sau Busuioacã de Bohotin, sã se batã cu vinurile frantuzesti de pe Valea Ronului sau cele din zona Provence. Investitia de la Averesti este una uriasã, de circa 9 milioane de euro si este finantatã de Agentia de Plãti si Interventie pentru Agriculturã prin Fondul European de Garantare Agricolã. “Este cea mai mare investitie derulatã prin APIA din România, de anul acesta”, a spus si directorul agentiei de la Vaslui, Rãzvan Arteni. La Averesti, reconstructia a început în 2010, când Dulute a accesat fonduri europene prin Programul National Viticol si a reusit reconversia a peste 550 de hectare de vitã de vie, plantând atât soiurile autohtone, cât si soiuri strãine. Acum cã podgoria e bine pusã la punct, trebuia ca cercul sã se închidã printr-un centru de vinificatie la fel de competitiv ca cele din podgoriile celebre din Europa, unde se foloseste vârful de tehnologie. Ambitia lui Dulute este ca, dupã reusita din Insula Mare a Brãilei, sã construiascã si la Averesti o afacere care sã valoreze 100 de milioane de euro.
Programul national de sprijin al României în sectorul vitivinicol a intrat în a doua etapã de desfãsurare. Dupã ce s-a realizat în mare parte reconversia pe cele 180.000 de hectare plantate cu vitã de vie, se trece la modernizarea centrelor de vinificatie. De data aceasta, judetul nostru este fruntea, fiindcã cei de la Vinicola Averesti 2000 au reusit sã obtinã prima finantare din noua stagiune pentru modernizarea cramelor, de circa 9 milioane de euro, pentru achizitionarea de utilaje de vinificatie, dar si pentru construirea unor hale de prelucrare a produselor.Directorul APIA Vaslui, Rãzvan Arteni, explicã dedesubturile acestui mega program derulat în România prin APIA, care a conservat practic locul 6 în Europa si locul 12 în lume, în topul cultivatorilor de vitã de vie al tãrii noastre. “Întâi au fost alocati bani pentru reconversie si, cum era firesc, au venit fonduri si pentru modernizarea centrelor de vinificatie. La nivel national s-a constatat cã nu prea mai existã suprafete pentru reconversie si atunci banii au fost dirijati pentru achizitii de utilaje si construire sau modernizare crame. E stiut cã România a avut o cotã fixã, în jur de 180.000 de hectare si s-au cam plantat toate. Acum începe pasul doi. Dacã vorbim de tãrile civilizate si de suprafetele lor cu vie o sã aveti un soc. În Franta, de exemplu, sunt 4 milioane de hectare de vitã de vie. Totusi chiar si cu o suprafatã mai micã, reconversia s-a fãcut într-un procent multumitor în România, de aproape 100%. Secretul absortiei în întregime a fondurilor europene s-a datorat faptului cã UE nu a impus reguli pentru alegerea companiei pentru furnizarea materialului sãditor sau a materialelor necesare înfiintãrii plantatiei si nici nu a conditionat fermierii sã facã licitatii pentru lucrãrile din teren. Multi si-au adus specialisti din Occident si au lucrat în regie proprie. Noi am dat o sumã fixã pe hectar si anume 10.000 de euro si fermierul trebuia sã se încadreze. Dacã cheltuielile depãseau bugetul, nu era nicio problemã si nu era nicio infractiune sã suplimenteze costurile. Deconturile se fãceau la urmã, dupã receptie si dupã ce demonstrai cã soiurile plantate sunt conforme. Cofinantarea era de 25%. Desi trebuia sã ai banii înainte de a te apuca de treabã, acest program a fost un succes, tocmai cã nu te foiau cu o procedurã stufoasã când accesai fondurile. Fermierii românii au preferat sã punã un sfert din bani de la ei, uneori chiar si mai mult, decât sã se adânceascã într-o birocratie inutilã si sã scrie munti de hârtii. La noi în judet, singurii care au aplicat la Programul National Viticol, cel pentru modernizarea centrelor de vinificatie, sunt cei de la Averesti, iar pentru reconversie, pe o suprafatã micã, cam de 20 de hectare, o firmã numitã Enipol”, a spus directorul de la APIA Vaslui.
Frigul va înlocui tratarea vinului cu sulf
La Averesti e forfotã mare. Se pregãtesc intens pentru implementarea noilor investitii din centrul de vinificatie. Proprietarul podgoriei, Constantin Dulute, explicã ce investitii se fac aici, purtându-ne într-o frumoasã poveste a nasterii vinului, de la culegerea bobitelor de struguri, pânã când acesta ajunge în sticle. “Asa cum v-au spus si de la APIA, proiectul nostru este cel mai mare de anul acesta derulat prin institutia lor. E vorba de 7 milioane de euro fãrã TVA, care închide un circuit început mai demult, în 2010, când am aplicat pentru reconversia viilor. În cadrul programului am optat pentru achizitia de utilaje în valoare de 24,7 milioane de lei si pentru constructia unei hale de prelucrare a strugurilor care va costa în jur de 8,5 milioane de lei. Am optat doar pentru tehnologie de vârf, pentru cã în acest domeniu ca sã contezi trebuie sã investesti cu cap. Nu o sã fim egali niciodatã cu viticultorii din Occident, dar mãcar avem obligatia sã-i ajungem din urmã. Nici ei nu stau sã ne astepte pe noi si investesc în continuare, în noi si noi tehnologii. Trebuie sã ardem etapele prin care ei deja au trecut si sã ne sincronizãm la evolutia lor, ca sã contãm si noi pe piata vinurilor. O sã vã dau doar un singur exemplu, ca sã vedeti ce înseamnã tehnologie de vârf în vinificatie. În cramele din România oprirea drojdiilor în procesul de fermentatie se face cu sulf. În Europa ce face cu rãcitoare. Noutatea constã cã drojdiile le omori prin frig, înlocuind astfel substantele chimice. Drojdiile mor dacã temperatura scade la minus douã grade Celsius”, si-a început povestea Constantin Dulute, precum un veritabil profesor. Frigul la Averesti se va folosi nu numai la oprirea fermentatiei, ci si la decantare, la presare sau la macerare. Nu mai vorbim cã fermentatia se face cu drojdii selectionate, iar aromele care dau farmecul vinului vin din enzimele care lucreazã în procesul de maturare a cojitelor din boabele de struguri. Mustul nu se va transporta prin pompe, ci doar prin cãdere gravitationalã, evitând astfel stresarea vinului, dar si oxidarea acestuia.
Tehnologie de ultimã orã la sectia de prelucrare a strugurilor cu miscare gravitationalã a mustului
“Mustul nu trebuie sã mai circule prin pompe pentru a-l stresa. Tehnologiile de ultimã orã se bazeazã pe o cãdere gravitationalã a acestuia, dar si pe o rãcire a strugurilor când intrã în presã. Procesul se face la 14 grade Celsius. La Averesti vom avea cele mai mari prese din zonã, de 50.000 de litri. Cinci bucãti vor fi achizitionate în total, unde se face presarea si macerarea între 6 si 12 ore. Vom mai achizitiona echipamente pentru fermentare, linie de îmbuteliere, filtre, rezervoare de macerare si depozitare. De exemplu, la fermentatie, când mustul este curat, punem cultura de drojdie selectionatã, care este specificã pentru fiecare soi de vin în parte. Utilajele de fermentatie sunt prevãzute cu mantale de rãcire (la 16 grade). În permanentã se face o monitorizare a zahãrului, a alcoolului si a PH-ului din vin. Controlul fermentatiei, dar si al alcoolului sau al zahãrului din vin se face prin frig, cum v-am mai spus. Dupã fermentatie vinul se trage în vase curate si se pune la pãstrare. Dupã cum vedeti, trebuie sã ai plãcere sa faci vinul. La noi, în curând se va face vinificatia dupã standardul la care se lucreazã la aceastã orã în lume. Vom folosi tehnologie si produse astfel încât sã pãstrãm calitãtile naturale ale vinului: drojdii selectionate, enzime si gheatã carbonicã. Enzimele sunt folosite pe de o parte pentru a scoate aromele din coajã sau pulpa în procesul de macerare a bobitelor, iar pe de altã parte pentru decantare. Îndepãrteazã praful si substatele chimice folosite pentru stropirea împotriva bolilor si dãunãtorilor din procesul de vegetatie, dar si drojdiile sãbatice, pe care le eliminãm. Dar nu pe toate, fiindcã drojdiile de la Averesti imprimã vinului tipicitatea zonei. Dupã cum vedeti investitiile în acest sector sunt foarte mari, iar amortizarea lor se face în timp. De asta a si scãzut acest sector în România. El înseamnã investitii mari si îti oferã profit doar dupã patru ani. Nu-i o investitie care sã-ți aducã banii imediat”, a mai spus Dulute despre noul centru de vinificatie care va avea o capacitate de productie de 3,5 milioane de litri, care înseamnã recolta de pe 400 de hectare. În total, podgoria produce 5 milioane de litri de vin, iar anul viitor când toate viile intrã pe rod, la Averesti se vor produce 6 milioane de litri, pe cele 550 de hectare de vie.
Busuioaca de Bohotin, aclimatizatã la Averesti
CASÃ NOUÃ…La Averesti este cea mai mare plantatie de Busuioacã de Bohotin din tarã, circa 120 de hectare. Dulute se mândreste cu acest lucru. “Busuioaca de Bohotin s-a aclimatizat la Averesti foarte bine. Este ca a doua sa casã, fiindcã aici i se oferã un echilibru perfect între aciditate si zahãr. De curând suntem si proprietarii celei mai cunoscute mãrci de Busuioacã si vom deveni oficial cel mai mare producãtor al acestui îndrãgit soi de vin. De fapt, soiurile roze sunt apreciate mai nou de consumatori. Nu reusim sã tipãrim etichetele la câte comenzi avem. Noi producem toate sortimentele de Busuioacã: dulce, demi-seacã sau seacã. Rezultatele s-au vãzut imediat. La ce concurs a fost, Busuioaca noastrã de Averesti a fãcut furori, primind multe medalii”, a spus acesta. Ca si concluzie, fermierul ne-a spus cã în viticulturã trebuie sã ai rãbdare, iar rezultatele se vãd în timp. “Nu-i o investitie care sã aducã banii imediat. Noi am reusit sã închidem un cerc, început cu mult timp în urmã când am aplicat pentru reconversia viilor. Mã credeti? De când am venit aici, din 2007, doar am investit, nu am luat niciun ban. Tot ce cheltuim acum va creste în viitor valoarea podgoriei si a cramelor. De exemplu, peste câtiva ani aceastã afacere va valora 100 de miloane de euro. În viticulturã trebuie sã ai rãbdare, fiindcã o astfel de plantatie îti va produce bani 30 de ani, dar pentru a face profit trebuie sã prelucrezi strugurii si sã faci un vin de calitate, apreciat nu doar în România, ci în sofisticata piatã externã. Sã stiti cã banii europeni nu sunt de ajuns. Anul acesta, pe lângã banii veniti prin programul european de la APIA, mai facem si noi investitii importante din surse proprii. Vom investi în crama veche 3 milioane de euro, apoi în utilitãti circa 2 milioane de euro si încã un milion de euro pentru un depozit de pãstrare a vinului în sticlã”, a încheiat acesta. (Lucian Timofticiuc)
