spot_img
spot_imgspot_img
23.3 C
Vaslui
20-mai-2024

Pensiile speciale nesimtite, o bãtaie de joc la adresa pensionarilor sãraci din Vaslui

- Advertisement -

BÃTAIE DE JOC… În judetul Vaslui, existã, la aceastã datã, zeci de pensionari, ale cãror pensii speciale sau de serviciu depãsesc limita bunului-simt. În timp ce un profesor sau un inginer cu 36-40 de ani de catedrã abia primeste 2.000 de lei pensie, dupã o viatã de muncã în conditii grele, un fost magistrat câstigã de 10-15 ori mai mult. Asta, la Vaslui, pentru cã în alte judete sunt situatii si mai nenorocite. La Iasi, fostul ministru al Justitiei, Tudorel Toader, are venituri totale de peste 57.000 de lei lunar, din care 27.000 de lei pensie specialã, din perioada în care era judecãtor al CCR. Anul trecut, Toader trecea în declaratia de avere pentru veniturile din 2017 si salariul de profesor la Universitatea „Al. Ioan Cuza” Iasi, de 176.936 lei pe an, precum si indemnizatia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, 69.686 lei. Jumãtate de miliard de lei vechi pe lunã, într-un singur caz. Dar, sunt sute si mii de persoane în situatia lui Toader, care au pensii de peste 25-30.000 de lei lunar, unii chiar dacã au doar 50 de ani de viatã si 20 si ceva de ani de magistraturã. Numai în judetul Vaslui, avem peste 30 de pensionari din Justitie, ale cãror indemnizatii depãsesc 15.000 de lei lunar. Cea mai mare pensie nesimtitã o are un fost judecãtor de Tribunal, care primeste în jur de 30.000 de lei pe lunã. “Aceasta este legea actualã, nu se poate nimeni atinge de pensiile magistratilor. Vom analiza un proiect legislativ, care a trecut deja de Senat, care prevede ca pensiile mai mari de 10.000 de lei sã fie impozitate cu 90%. Altfel, nu putem face nimic. Si-au fãcut pensii mari, cât erau în functii”, sustine deputatul vasluian Adrian Solomon, presedintele Comisiei de Muncã din Camera Deputatilor.

Zilele trecute, fiul fostului actor Ion Caramitru, Andrei, fãcea o remarcã uluitoare pe pagina sa de Facebook. “Pensie specialã în România – mai mare decât a fostilor presedinti americani. V-a socat pensia specialã de 33.000 de RON pe care am postat-o zilele trecute? Ei – era un mizilic. Cea mai mare pensie este de 66.701 RON net. Gheorghe Bãlãsoiu – fostul comandant al Penitenciarului Colibasi din timpul comunistilor. Pensia lui a crescut – sub guvernarea PSD – de douã ori. De la 34.000 în 2017. De ce ar fi dat banii ãstia la „sãraci”? Dãm la fostii securisti. Ce alte pensii au fost dublate??? Doar ale lor”, a declarat Andrei Caramitru. Potrivit acestuia, taxele pe care le plãteste fostul comandant al Penitenciarului Colibasi sunt de sub 10%, „nu ca voi care munciti ca prostii – voi plãtiti 45%”. „Pensia lui netã este mai mare decât cea a unui fost Presedinte American (care are o pensie brutã de 207.000 USD, pe care se aplicã taxe de aproximativ 50%). Munciti voi sã îi plãtiti pe ei”, a scris Andrei Caramitru. Acelasi politician USR mai avea o mentiune similarã, în urmã cu ceva timp: „Avem vreo 200.000 de actuali si fosti bugetari în România care ne costã 16-20 miliarde lei pe an. 4 miliarde de euro. Pe an! Douã treimi din deficitul bugetului de stat. Si nici mãcar nu muncesc sau fac ceva util. O “taxã” de 400 lei pe lunã de la fiecare angajat din privat. În 2-3 ani am face toate autostrãzile, spitalele si scolile de care avem nevoie doar din banii ãstia”. Adicã, 8 miliarde lei pe pensii speciale pentru 148.000 de oameni, în conditiile în care cel putin jumãtate dintre cei cu pensii speciale continuã sã lucreze la stat. Cu un salariu de 5000 de lei pe lunã în medie.

Reactia deputatului Solomon în fata acestei umilinte pe care o trãiesc milioane de pensionari necãjiti din România

De multi ani de zile, deputatul PSD de Vaslui, Adrian Solomon, este presedintele Comisiei de Muncã din Camera Deputatilor. Prin mâna lui au trecut multe din legile pe baza cãrora, acum, trãiesc în lux zeci de mii de pensionari speciali, în timp ce oamenii care au trudit la catedrã, pe santiere, în fabrici, desi au studii superioare, abia dacã au pensii de 1.500-2.000 de lei pe lunã. Numai în judetul Vaslui, pe lângã fostii magistrati, sunt ofiteri din Politie, Jandarmerie, ISU, Penitenciar sau alte structuri speciale care au pensii de 8.000-10.000 de lei pe lunã, plus banii care le vin de la serviciile pe care le presteazã suplimentar. „Stiu situatia si cunosc bine ce s-a întâmplat. La multe structuri, s-a decis ca pensia sã fie 85% din ultimul venit înregistrat înainte de iesirea la pensie. Si atunci, ce au fãcut cei care au acum pensii mari? Si-au trecut sporuri, salarii mari, indemnizatii de tot felul, care le-au fãcut pensiile de mii de lei pe care le au acum”, explicã deputatul Solomon. Am gãsit undeva scris cã la stabilirea pensiilor speciale se socoteste „80% din baza de calcul reprezentatã de indemnizatia de încadrare brutã lunara sau de salariul de baza brut lunar, dupã caz, si sporurile avute în ultima lunã de activitate înainte de data pensionãrii”. S-a ajuns astfel ca anumiti ofiteri sau magistrati sã ia pensii mai mari decât veniturile nete pe care le aveau când erau în activitate. Pensia medie în cazul unui magistrat era, la finele anului trecut, de 17.132 lei, din care 15.897 lei cota suportatã din bugetul de stat, iar diferenta din bugetul asigurãrilor sociale de stat. Uluitor, nu? I-am explicat deputatului Solomon cazul fostului director de penitenciar de la Colibasi, care are peste 66.000 de lei pe lunã. „Nu cred sã aibã atâta, o sã mã interesez”, a spus parlamentarul, care a completat: „Legea asta a salariilor magistratilor, dar si a altor categorii sociale, e din vremea lui Valeriu Stoica (fost ministru al Justitiei, n.r.). Prin 2010, a fost mare tam-tam, când s-a propus tãierea pensiilor speciale cu 15% la magistrati. Ce scandal a fost atunci… Curtea Constitutionalã a intervenit si a spus cã nimeni, niciodatã, nu se poate atinge de pensiile magistratilor. Asa va fi mereu”. În cazul lui Bãlãsoiu, cel mai bogat pensionar din UE, din cei 66.000 de lei pe care îi primeste acum, doar 3.600 de lei reprezintã contributia lui din timpul activitãtii. Restul banilor îi suportã sãracul contribuabil, care iese la pensie cu 1.000 sau 2.000 de lei, dupã o viatã de muncã. „Fostul ministru al Muncii, Liviu Pop, a propus acum câtiva ani o solutie la aceste pensii uriase, respectiv supraimpozitarea acestora. Adicã, ceea ce depãseste 10.000 de lei sã fie impozitat cu 90%. Asta ar fi o solutie rezonabilã si legalã. Proiectul a trecut de Senat, va ajunge în dezbaterea noastrã, la Camera Deputatilor. Dar, atentie, nu poti sã tintesti o anumitã categorie de pensionari, nu ar fi corect”, mai spune deputatul vasluian.

Corb la corb nu-si scoate ochiul, magistratii din CCR îsi apãrã pensiile nesimtite

Existã institutii în tara aceasta care se împotrivesc cu orice pret scãderii acestor pensii uriase, cele mai mari din UE. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) s-a opus, recent, eliminãrii pensiilor speciale, avizând negativ proiectul de lege al PMP adoptat tacit de Senat si care prevedea eliminarea pensiilor speciale pentru mai multe categorii, printre care parlamentari, judecãtori si procurori. CSM sustine cã pensia de serviciu pentru magistrati nu reprezintã un privilegiu, ci este „o compensatie partialã a inconvenientelor ce rezultã din rigoarea statutului special cãruia trebuie sã i se supunã magistratii si care impune obligatii si interdictii pe care celelalte categorii nu le au”. CSM a spus cã Plenul a avizat negativ propunerea legislativã având în vedere cã „principiul independentei justitiei apãrã pensia de serviciu a magistratilor, ca parte integrantã a stabilitãtii financiare a acestora, în aceeasi mãsurã cu care apãrã celelalte garantii ale acestui principiu”. „Acordarea pensiei de serviciu constituie o componentã a independentei justitiei, garantie a statului de drept. Aceasta nu reprezintã un privilegiu, ci este justificatã în mod obiectiv, constituind o compensatie partialã a inconvenientelor ce rezultã din rigoarea statutului special cãruia trebuie sã i se supunã magistratii si care impune „obligatii si interdictii pe care celelalte categorii de asigurati nu le au”, asa cum s-a retinut, de altfel, si de cãtre Curtea Constitutionalã a României prin Decizia nr. 873 din data de 25 iunie 2010”, sustin reprezentantii CSM.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.