CHINURI… Elaborarea Codului administrativ si a Codului de procedurã administrativã este propunerea lansatã de Asociatia Comunelor din România, propunere sustinutã si de celelalte structuri ale autoritãtilor administratiei publice locale încã din anul 2004. În acest context, de-a lungul anilor, au fost aprobate douã documente importante care premerg codului, însã nu este suficient. Premierul Viorica Dãncilã anunta, pe 20 mai, cã proiectul Codului Administrativ va fi aprobat prin Ordonantã de Urgentã, dupã alegerile europarlamentare, cel mai probabil în luna iunie sau iulie. De atunci, nu s-a mai întâmplat nimic, desi primarii asteaptã cu sufletul la gurã acest document extrem de important pentru toate primãriile din România.
Forma actualã a Codului Administrativ, spune primarul de Fãlciu, Neculai Moraru, presedintele Asociatiei Comunelor din România, filiala Vaslui, a fost elaboratã pe parcursul mai multor ani „împreunã cu structurile asociative ale autoritãtilor administratiei publice locale si cu implicarea activã a mediului universitar, practicieni ai dreptului, experti europeni, organizatii neguvernamentale cu notorietate în ceea ce priveste profesionalismul în domeniul administratiei publice centrale si locale”. S-a convenit, fãrã echivoc, spune primarul Moraru, cã ordinea normalã în ceea ce priveste adoptarea acestor coduri este Codul administrativ, prioritate zero, urmat de Codul de procedurã administrativã. „Suntem în situatia aberantã de a avea tezele prealabile aprobate de mai bine de zece ani, iar reglementãrile specifice, amplu dezbãtute cu aceiasi specialisti, sã zacã ori sã urmeze cãi cu unele vicii de procedurã pe parcursul aprobãrii prin Parlamentul României. Pânã la organizarea alegerilor locale din anul 2020 avem mai putin de un an, iar în absenta Codului administrativ autoritãtile administratiei publice locale în exercitiu nu pot asigura toate elementele de organizare si de functionare pentru viitoarele autoritãti locale, pe de o parte, aceleasi impedimente fiind si în ceea ce priveste buna organizare si functionare si a altor entitãti strict legate de alegerile Presedintelui României si de alegerile parlamentare, pe de altã parte”, spune Moraru
Unele partide politice aduc în mod deliberat în atentie problema indemnizatiilor primarilor
„Luând act de initiativa Ministerului Dezvoltãrii Regionale si Administratiei Publice, respectiv de proiectul Ordonantei de urgentã a Guvernului privind Codul administrativ, apreciem pe deplin cã se justificã celeritatea aprobãrii acestui document extrem de important pentru toti primarii din România. Am luat cunostintã din unele luãri de pozitiei ale unor partide politice, dar si ale anumitor organe de presã, care si-au fixat drept tinte câteva puncte care fac „deliciul” unora sau altora, dar fãrã sã fie analizate în profunzime asupra necesitãtii adoptãrii acestor mãsuri. Astfel, se spune, Codul administrativ nu constituie o urgentã si, pe cale de consecintã, trebuie urmatã calea dezbaterii prin Parlament. Ori, aceastã pozitie nu tine seama de realitatea obiectivã, în sensul cã, de ani si ani, în absenta Codului administrativ prin care se realizeazã sistematizarea, concentrarea si armonizarea legislatiei, ne confruntãm cu o legislatie tot mai stufoasã si incoerentã, cu existenta unor paralelisme. Se mai spune cã prin Codul administrativ se încearcã cumpãrarea primarilor, acordându-le pensii speciale. Aceastã afirmatie este pe cât de falsã, pe atât de irationalã. Primarii, viceprimarii, presedintii consiliilor judetene si vicepresedintii consiliilor judetene trec prin filtrul alegerilor, conditia de bazã a democratiei. Nicãieri în Codul administrativ nu se vorbeste de vreo pensie specialã! Dar, scrisã asa, stirea este mai spumoasã, efervescentã si chiar fosforescentã!”, sustine ACoR, filiala Vaslui.
„Cerem acelasi model aplicabil senatorilor si deputatilor”
„Realitatea este alta: primarilor, viceprimarilor, presedintilor consiliilor judetene si vicepresedintilor consiliilor judetene, prin textul cuprins în proiectul Codului administrativ, li se constituie dreptul la indemnizatii pentru limitã de vârstã, cam dupã acelasi model cu ceea ce beneficiazã, încã din 2006, senatorii si deputatii; ori, acum, vedem cum chiar beneficiarii acestor drepturi, umplu ecranele, invocând câte si mai câte împotriva unei minime forme de apreciere materialã pentru o serie întreagã de limitãri la care sunt supuse aceste categorii de alesi locali în timpul exercitãrii mandatelor. Indemnizatiile pentru limitã de vârstã nu sunt de natura pensiilor, ele având caracter viager, nefiind transmise urmasilor. În plus, instituirea indemnizatiei pentru limitã de vârstã nu reprezintã un privilegiu, ci este justificatã în mod obiectiv, constituind o compensatie partialã a inconvenientelor ce rezultã din rigoarea legislatiei specifice cãrora trebuie sã li se supunã acesti alesi locali, respectiv reglementãrile aplicabile lor sunt mult mai severe, mai restrictive, impunându-le obligatii si interdictii pe care celelalte categorii de asigurati nu le au. Acestor alesi locali le sunt interzise activitãti ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care sã le asigure posibilitatea efectivã de a-si crea o situatie materialã de naturã sã le ofere dupã pensionare mentinerea unui nivel de viatã cât mai apropiat de cel avut în timpul activitãtii. Aplicarea acestor indemnizatii se justificã în mod obiectiv si rezonabil printr-un tratament juridic asemãnãtor senatorilor si deputatilor, inclusiv în ceea ce priveste regimul de pensionare, deoarece ambele categorii de alesi au un rol esential în asigurarea respectãrii drepturilor si libertãtilor fundamentale ale cetãtenilor, a prevederilor Constitutiei, precum si punerea în aplicare a legilor”, mai anuntã ACoR Vaslui. Pânã acum, Curtea Constitutionalã a constatat, în cazul indemnizatiilor alesilor locali, cã „O diferentã de tratament pe un motiv obiectiv si rezonabil nu este consideratã ca discriminatorie”.
„La pensie, multi fosti primari au pensii de 1.900 de lei”
FRUSTRARE…„Pensiile acestor categorii de alesi locali sunt undeva între 1.400 de lei si 1.900 de lei, desi unii au chiar si 30 de ani vechime sau chiar mai mult în aceste functii, având nenumãrate exemple din tarã, pe care le putem prezenta! Venim cu o întrebare: Cui i se pare normalã o astfel de situatie, când din alte sisteme dincolo de vârsta la care se pensioneazã, chiar si la 45 de ani, au pensii de peste 4.500 de lei? Asta este viziunea unui stat de drept, cu o viziune corectã asupra importantei sociale a muncii? Actualele niveluri ale indemnizatiilor acestor categorii de alesi locali, mai ales ale celor de la nivelul comunelor, sunt total dezonorante în raport cu atributiile unor autoritãti constitutionale, pe de o parte, dar care conduc la neimplicarea unor oameni care ar putea contribui mult mai mult la dezvoltarea unitãtilor administrativ-teritoriale, pe de altã parte. Facem un apel cãtre toatã societatea româneascã, de a se alãtura demersului structurilor asociative ale autoritãtilor administratiei publice locale, sã determine Guvernul României sã-si mobilizeze eforturile pentru ca acest act normativ, temelie pentru tot ce înseamnã administratia publicã din România, sã devinã operational cât mai urgent cu putintã”, mai aratã ACoR Vaslui.
