DEPRESIE… Caz dramatic în comuna Bogdana, satul Fântâna Blãnarului, acolo unde Mariana, o femeie de 43 de ani, a încercat sã-si punã capãt zilelor dupã ce a dat drumul la butelie. A fost salvatã, însã, in extremis, de rudele alarmate de mirosul gazului si ulterior de cadrele medicale sosite la fata locului, precum si de cele de la Anestezie Terapie Intensivã (ATI). Cazul readuce, însã, în atentie, un subiect sensibil si adesea ignorat: psihicul uman este fragil si poate intra foarte usor în depresie. Dacã nu este tratatã asa cum trebuie, cu medicatie si consiliere psihiatricã, boala poate duce la suicid.
Numãrul tentativelor de suicid, în judetul Vaslui, pare cã se mãreste pe zi ce trece si în aproape toate cazurile putem vorbi de o depresie netratatã si chiar neobservatã de cei din jur. Dacã luna trecutã un tânãr de 28 de ani s-a aruncat în gol de pe pasarela pietonalã din garã cu gândul de a-si încheia socotelile cu viata, miercuri, 3 iulie, o femeie din comuna Bogdana, a recurs la un gest la fel de socant. Drama acesteia este, însã, cu atât mai mare cu cât modul în care a vrut sã-si punã capãt zilelor a pus în pericol viata mai multor persoane. “A luat butelia din bucãtãrie si a dus-o în baie, s-a pus jos, lângã ea, si a dat drumul la gaz. Vã dati seama, a inhalat foarte mult gaz, pentru cã începuse sã miroase de afarã. Înainte de asta, însã, si-a dus cãtelul într-o camerã mai îndepãratã, probabil cu gândul de a-l salva. Din câte am înteles, bãuse visinatã si cred cã nu a fãcut o combinatie bunã cu gazul inhalat. În timpul acesta, mai multe rude au încercat sã o sune, dar nu rãspundea. S-au alarmat si au mers sã vadã de ce nu rãspunde. Când au intrat, au vãzut-o întinsã pe jos si au încercat sã o resusciteze. Bine cã au avut inspiratia de a nu aprinde becul, cã dacã îl aprindeau, vã dati seama ce tragedie era acum, sãrea în aer totul”, a povestit o vecinã de-a femeii.
Salvatã când nimeni nu se mai astepta la o minune
La fata locului a sosit imediat o ambulantã cu specialisti care i-au acordat femeii îngrijiri medicale. Aceasta a fost resuscitatã, intubatã si transportatã la Spitalul Judetean Vaslui. Cadrele medicale de la Anestezie Terapie Intensivã (ATI) au reusit sã o stabilizeze, iar acum este detubatã si în stare bunã. Cadrele medicale au reusit sã o salveze când nimeni nu se mai astepta la o minune. “Când a venit ambulanta, nu îi mai dãdeau nicio sansã, dar uite cã Dumnezeu o iubeste si a salvat-o si de data aceasta, cã ea a mai avut tentativã de suicid, ba cu pastile, ba cu nu stiu ce substantã pentru gândaci, ba prin spânzurare. E dureros ce se întâmplã, pentru cã teoretic nu are motive de depresie, are douã fete frumoase, asezate din punct de vedere profesional, o casã cu toate conditiile, ca la oras… Probabil îi trebuie un tratament mai bun sau consiliere la un psiholog, altfel nu-mi explic”, a mai povestit o vecinã de-a femeii.
“Nu recomandãm încurajãrile de genul «hai, mãi, nu esti în stare sã treci peste asta?!»“
Consideratã boala secolului, depresia este definitã de specialisti drept o tulburare a dispozitiei persistentã, care afecteazã modul în care se simte, gândeste si actioneazã pacientul. Depresia cauzeazã tristete, lipsa interesului fatã de ceea ce se întâmplã în jur si afecteazã în mod semnificativ calitatea vietii individului. “Netratatã, depresia poate sã ducã la invalidare. Sunt studii clare care aratã cã dacã nu tratãm o depresie, pierdem neuronii si ne deterioreazã cognitiv. Asta chiar dacã este vorba de o persoanã tânãrã si activã. Pacientii asteaptã rezultate imediate, ca în medicina somaticã. Am dat pastila pentru febrã si a trecut. În tratamentul psihiatric, efectele încep sã aparã în douã, trei saptamani, iar tratamentul se ia cel putin sase luni. Când suspectãm cã cineva apropiat suferã de depresie, încercãm sã-l directionãm cãtre un psiholog sau un psihiatru. Apoi, încercãm sã-l sustinem. Nu recomandãm încurajãrile de genul „hai, mãi, nu esti în stare sã treci peste asta, mãmãligã, ai doi metri si te lasi dus de evenimente!”. Impactul este mult mai traumatizant si-i facem un deserviciu. Depresia este o boalã biochimicã. E ca si cum i-ai spune unui diabetic «vezi cã ai glicemia 300, secretã si tu mai multã insulinã». La fel si în depresie. Îi spunem pacientului «secretã si tu mai multi neurotransmitãtori, sã scadã depresia asta. Un pic de noradrenalinã, sã fii mai atent, un pic de serotoninã sã nu te gandesti la moarte si un strop de dopaminã, sã te bucuri de ce te bucurai si înainte»“, explicã medicul psihiatru Daniel Vasile.
