În august 1963, administraţia de la Washington considera că este cel mai prielnic moment ca SUA să se apropie de România, pentru ca ţara noastră să fie extrasă treptat de sub influenţa sovietică. Asasinarea lui John F. Kennedy, în noiembrie 1963, a frânat brusc aceste planuri. La începutul anilor ’60, sistemul internaţional avea doi poli de putere: Vestul capitalist era condus de SUA, iar Estul comunist, de URSS. Cele două forţe îşi uniseră eforturile în Al Doilea Război Mondial pentru a înfrânge Germania nazistă, dar după îngenunchearea duşmanului comun alunecaseră pe panta inamiciţiei. Intraseră în Războiul Rece. Un nou conflict, care să rupă lumea în două, nu era de dorit, astfel că foştii aliaţi încercau să menţină un armistiţiu, astfel încât să nu calce prea mult pe terenul celuilalt. De fapt, mai degrabă Occidentul avea această grijă. Simţind că devine izolată, SUA se arăta îngrijorată de evoluţia situaţiei din Europa de Est, în care se manifestaseră brutal regimurile totalitare.
Citeste mai mult: adev.ro/pyjx04
