Bătrânii nimănui – ce se întâmplă cu ei? V-ați întrebat vreodată ce se întâmplă cu acei bătrâni uitați de lume, de societate, de semeni, de Dumnezeu? V-ați întrebat vreodată ce se întâmplă cu acei bătrâni care nu mai au rude deloc… sau nu mai au rude cărora să le pese de ei? V-ați întrebat vreodată unde ajung bătrânii nimănui când mor? Ajung în Rai, ajung în Iad? Cu siguranță ajung în pământ. Dar în pământul cui? Cum? Cine îi înmormântează când nimeni, dar absolut nimeni, nu s-a îngrijit de ei cât timp au fost în viață?
Ei bine, bătrânii nimănui ajung, în cele mai bune cazuri, în azile pentru bătrâni, iar cei mai puțini norocoși, fără venituri și fără persoane dragi, vara ajung pe străzi și iarna ajung în adăposturi pentru oamenii străzii. Dar ce se întâmplă cu ei după ce mor? Unde sunt înmormântați? Sunt înmormântați cu slujbă religioasă? Se îngrijește cineva de pomana lor? Acestea sunt niște întrebări pe care prea puțin și le pun, iar răspunsurile sunt cutremurătoare pentru cei care îi interesează.
Bătrânii nimănui au fost copiii nimănui.
Știu ce o să îmi spuneți. Cum îți așterni așa dormi. Cu siguranță bătrânii nimănui au fost cândva oameni care nu au știut să iubescă, nu au știut să își păstreze familiile, nu au știut să își mențină locurile de muncă, nu au știut să trăiască respectând regulile societății sau pe cele de bun simț, nu au știut să gestioneze banii și nu s-au îngrijit de viitorul lor din niciun punct de vedere. Unii dintre ei s-au confruntat cu vicii care mai de care mai degradante, alții au fost răi, nemiloși sau periculoși. Cu toate acestea, sunt și bătrâni ghinioniști, bătrâni care au devenit victimele copiilor lor sau victimele colaterale ale societății. Nici nu contează. Ajunși la o vârstă înaintată, fiecare are dreptul la un trai decent și o moarte demnă.
Cu toate acestea, putem vorbi de un trai decent și de o moarte demnă în cazul bătrânilor nimănui? Cu siguranță nu! Foarte puțini bătrâni ai nimănui au parte de acest lux al decenței și al demnității. Bătrânii nimănui trăiesc pe străzi, în adăposturi sau în azile de bătrâni, de cele mai multe ori în condiții absolut mizere. Au parte nu doar de sărăcie, unii dintre ei au neșansa de a fi agresați, umiliți și, uneori, chiar maltratați. De cine sunt chinuiți? În special de soartă!
Traiul decent și moartea demnă ar trebui să fie un drept permis oricui! ….https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/batranii-nimanui-a-cum-traiesc-si-ce-se-intampla-cu-ei-dupa-ce-mor–234156.html
