- Advertisement -
În ciuda posibilităţii de a vota prin corespondenţă şi a prelungirii pe 3 zile a procesului de vot din diaspora, cele două tururi de alegeri prezidenţiale din următoarele săptămâni ar putea cunoaşte, din nou, cozile deja clasice de la secţiile de vot din străinătate. Autoritatea Electorală Permanentă a anunţat că, la 1 noiembrie, dintre cei 41.000 de alegători din străinătate care s-au înscris pentru a vota prin corespondenţă, aproape 17.500 au trimis în ţară plicurile cu opţiunile pentru primul tur, 2.000 votând anticipat şi pentru al doilea tur de scrutin. Având în vedere numărul foarte ridicat de români aflaţi în diaspora, cei 41.000 de alegători înscrişi reprezintă o cifră îngrijorător de mică. Cu atât mai semnificative ar fi problemele prevăzute de tot mai mulţi experţi în domeniu şi la aceste alegeri prezidenţiale, cu cât costul organizării lor a crescut considerabil. Cocret, cele 835 de secţii de votare din străinătate necesită o finanţare de 50 de milioane de euro, la aceasta adăugându-se cele 100 de milioane necesare pentru organizarea alegerilor în ţară. De ce sunt reticenţi românii faţă de votul prin corespondenţă Având în vedere posibilitatea de a vota prin corespondenţă, cifrele prezentate de AEP ridică necesitatea unei explicaţii pentru comportamentul românilor din diaspora. „Era destul de previzibil că numărul românilor din diaspora care vor prefera să voteze prin corespondenţă va fi destul de mic. Poate nu chiar atât de mic pe cât se arată să fie, dar cu siguranţă mic. La un număr de peste 3.5 milioane de români din diaspora, deşi nici numărul acesta nu este cunoscut cu exactitate, să ai doar 17.500 de voturi efective prin corespondenţă este o picătură într-un ocean, fiind în multe cazuri echivalentul numărului de români care votează la o singură secţie de votare dintr-un mare oraş occidental”, a explicat Marius Ghincea, expert în politici publice.
Citeste mai mult: adev.ro/q0ff9v
- Advertisement -
