Bianca Lewis, în vârstă de 12 ani, pe jumătate româncă, a testat şi găsit vulnerabilităţi informatice în sistemul electronic de vot din Statele Unite ale Americii pe când avea doar 10 ani. Acest lucru a transformat-o într-una dintre cele mai cunoscute hackeriţe din lume. Mai mult decât atât, munca ei a fost menționată la ședința Congresului Statelor Unite ale Americii despre securitatea sistemului de votare şi este unul dintre primii copii care au vorbit vreodată în fața Congresului American despre securitate cibernetică. Bianca a fost prezentă în calitate de speaker la conferinţa DefCamp de la Bucureşti, unde ECONOMICA.NET a avut ocazia să stea de vorbă cu ea. Bianca are multe pasiuni, cum ar fi scrima, înotul, tirul, matematica, cusutul, „să se prostească mult” şi spune că îşi doreşte să înveţe să croşeteze şi să deseneze mai bine, dar cel mai mult îi place programarea şi, în special, hackingul. Cea din urmă pasiune a descoperit-o foarte devreme în viaţă, când tatăl ei, de asemenea pasionat de hacking, a învaţat-o ABC-ul informaticii pe vremea când încă era la grădiniţă cu ajutorul cărţii „Super Scratch Programming Adventure”. „De acolo, am preluat eu mai departe”. Bianca şi-a început discursul cu un mesaj în română „Bună ziua Bucureşti, bună ziua România şi bună ziua mama”, apoi a continuat prezentarea în engleză şi a vorbit despre vulnerabilităţile sistemului de vot electronic din SUA şi cum pot fi depăşite. Întrebată la final de cineva din public ce sfat ar da românilor având în vedere că duminică au loc alegeri prezidenţiabile, Bianca a răspuns fără să clipească: „Buletinele de vot pe hârtie sunt nemaipomenite, vă rog, rămâneţi cu ele. Nu treceţi la sistemul de vot electronic, acestea sunt super greu de securizat şi alegerile pot fi modificate cu ajutorul lor. Aşa că, vă rog, rămâneţi la votul pe hârtie, este cel mai sigur. E bine ca alegerile să aibă loc în zile libere, să fie multe secţii în spaţii încăpătoare”. Am întrebat-o şi eu după ce a terminat prezentarea ce părere are despre votul electronic. „Nu există vreo metodă prin care să fie sigur. Pe hârtie e ceva fizic care poate fi urmărit, pe maşină însă, nu e aşa. Să zicem că ai votat cu Hillary (Clinton n.red.), dar, de fapt, votul se duce către Trump. Dacă printezi votul va arăta Hillary, dar în computer arată Trump şi mai ales la buletinele de vot cu cod de bare. De aceea, buletinele de vot de hârtie, fără cod de bare şi numărate de oameni, ar trebui să funcţioneaze” De altfel, ea lucrează la propriul sistem de vot electronic „împreună cu prietenii mei hackeri”, pe care l-a denumit „Secure Open Vote”. „Am o mulţime de prieteni hackeri, care au multe idei grozave. Ne-am tot sfătuit şi trimis mesaje despre cum aş putea să construiesc sistemul. Din moment ce este un sistem end to end trebuie să ne dăm seama cum să facem nu numai maşinile de vot, software-ul şi hardware-ul, ci şi sistemul de înregistrare şi o mulţime de alte lucruri pentru că este format din foarte multe părţi. Scopul meu e să îl termin, dar scopul meu final cu el este să îl fac să fie sistemul de vot din SUA”. Chiar dacă astfel de scopuri necesită enorm de multă muncă, tânăra hackeriţă este încrezătoare în propriile forţe şi ajutorul primit din partea comunităţii de hackeri pentru a convinge congressmenii americani să folosească sistemul. „Există o mulţime de hackeri şi foarte mulţi oameni mă plac şi, mulţi dintre americani îşi doresc să aibă un sistem de vot sigur. Cred că dacă strâng pe toată lumea în jurul meu, le povestesc despre proiectul meu, dacă îl fac open source, pentru că, aşa cum am mai zis, vreau să fie transparent astfel încăt oricine poate să verifice ce fac, voi reuşi. Deci voi fi susţinută de toţi prietenii mei hackeri şi de toţi oamenii care îşi doresc un sistem de vot sigur, va fi o bătălie între 100 de oameni contra unuia singur. Aşa că, până la urmă, sper ca oamenii să îmi ţină partea şi să îl facem”. În prezent, Bianca mai lucrează la un proiect – HorseBot – un sistem care încălzește apa potabilă pentru cai în timpul iernii și monitorizează hidratarea acestora. „I-am povestit vecinului meu Ed, despre un proiect pe care l-am făcut înainte şi el mi-a spus o poveste tristă despre cai. În timpul iernii, caii nu beau suficientă apă, fie pentru că e prea rece, fie pentru că nu au suficientă la dispoziţie. Aşa că bălegarul lor este foarte uscat şi se lipeşte de intenstine şi trebuie operaţi. 80% dintre ei nu supravieţuiesc operaţiei şi mulţi cai păţesc asta. Aşa că după ce am auzit asta, am vrut să fac o găleată specială pentru ei ca să moară mai puţini cai”.
