Medicii psihiatri de la Institutul „Socola“ se confruntă în ultima vreme cu un fenomen dramatic, despre care spun că în ultimii ani a luat o amploare înspăimântătoare. Lunar, aici ajung tineri cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani care devin sclavi ai drogurilor şi etnobotanicelor, determinându-i să vândă tot ce au în casa părinţilor pentru a cumpăra încă o doză. De la lucruri de valoare până la pături şi saltele. De cele mai multe ori, dependenţii sunt aduşi la spital chiar de membrii familiei, disperaţi de situaţia în care sunt. În timp, dependenţa îi aduce în starea în care spun că nu ştiu ce vor de la viaţă, şi îi transformă în tineri fără viitor, chiar dacă în multe dintre cazuri sunt persoane care au finalizat studii superioare. Doar anul trecut, în 2016, dintre cele 1.645 de internări din cadrul Secţiei VIII acuţi-toxicodependenţă, 175 au fost internări pentru droguri. Acesta nu este însă numărul total al celor ce sunt dependenţi, ei putând fi trataţi întâi în cadrul altor secţii. S-a ajuns până acolo încât la „Socola“ ajunge, în medie, un drogat pe zi. O adevărată catastrofă pentru generaţia tânără, având în vedere că, acum ani de zile, un pacient drogat aici era o raritate.
Medicii psihiatri susţin că dependenţa de droguri în cazul tinerilor a devenit un fenomen care afectează tot mai mult generaţia actuală. Dacă, în urmă cu 20 de ani, aceştia se refugiau în alcool, în timp, au înlocuit alcoolul cu droguri sau, mai nou, etnobotanice. În multe din cazuri, aceştia nici nu ştiu exact ce anume consumă. „În cazul etnobotanicelor, nu putem detecta ce a luat pacientul, ne bazăm doar pe declaraţiile aparţinătorilor sau ale lor deşi, de multe ori, nici ei nu ştiu ce cumpără. Nu putem detecta ce substanţe consumă“, a precizat dr. Virgil Simionescu, medic primar psihiatru în cadrul Secţiei Clinice Psihiatrie I acuţi din cadrul unităţii medicale. Medicul menţionează că doar aici ajung lunar cel puţin opt astfel de cazuri care necesită tratament. De multe ori, medicii descoperă că în spatele dependenţei se ascunde şi o tulburare psihică netratată, fiind întâlnite de la tulburări depresive majore la tulburări afective bipolare sau tulburări delirante. Astfel, după procesul de dezintoxicare, urmează tratarea bolii psihice în sine. „După ce îi faci testarea psihologică şi toate celelalte investigaţii, vezi că, de fapt, după ce a scăpat de droguri, în spate este vorba de o schizofrenie sau de o altă tulburare psihică. Aceştia sunt mai predispuşi, pentru că la început apare depresia, îşi dau seama că au o boală, însă nu ştiu care anume, şi atunci fug către ceva care să îi euforizeze. Nu aleg băutura, ci drogurile, pentru că sunt mai puternice“, a completat medicul psihiatru.
Droguri injectate în scrot
Acestea nu sunt singurele cazuri, dependenţa fiind întâlnită şi în cazurile tinerilor sănătoşi, care la început consumă din curiozitate sau îndemnaţi de anturaj. Întâi cumpără din economii, apoi încep să ia lucruri din casă pe care le vând, cum ar fi telefoane, electronice mici sau tot ce se vinde uşor. Când se termină şi acestea, membrii familiei încep să îşi dea seama că dispar lucruri din casă, aspect care, corelat cu momentele de episoade confuzionale, îi fac să apeleze la ajutor specializat. Una dintre probleme este şi faptul că părinţii descoperă dependenţa abia după ani de zile, timp în care tinerii îşi dezvoltă diferite strategii de a se ascunde, în medie fiind vorba de doi ani. Mai întâi, aceştia poartă tricouri cu mânecă lungă pentru a-şi ascunde înţepăturile, chiar dacă sunt în miezul verii. În Iaşi au existat de-a lungul timpului şi cazuri în care, ca să evite înţepăturile de pe mână, tinerii şi-au injectat droguri în scrot sau în vena dorsală a penisului, fără să mai ţină cont de durere. Abia după ce încep să recurgă la furturi, înşelăciuni, sau chiar să vândă din casă, părinţii îşi dau seama că ceva este în neregulă. „Am avut mai multe astfel de cazuri, unul a ajuns să vândă frigiderul, televizorul, covoarele din casă, iar când a terminat, a vândut şi salteaua. Când a ajuns mama lui acasă, a găsit doar grilajul de la pat“, a explicat Ada Moruzzi, psiholog principal clinician în cadrul Secţiei VIII acuţi-toxicodependenţă.
