SFÂNTA MARIE MARE În fiecare an, pe 15 august, crestinii ortodocsi si cei catolici serbeazã una dintre cele mai mari sãrbãtori ale bisericii crestine, Adormirea Maicii Domnului, cunoscutã în popor ca Sfânta Maria Mare sau Suntãmãria Mare. Sãrbãtoarea Adormirii Maicii Domnului este consideratã si sãrbãtoarea care desparte lunile de varã de cele de iarnã, iar în aceastã zi se sãrbãtoreste si Ziua Marinei, deoarece Maica Domnului este consideratã ocrotitoarea marinarilor. În judetul Vaslui, trei mari mânãstiri au hramul Adormirea Maicii Domnului: Mânãstirille Bujoreni, Floresti si Moreni, unde au loc astãzi slujbe foarte frumoase si la care participã PS Corneliu Bârlãdeanu, Episcopul Husilor. Deocamdatã nu se stie exact la care dintre cele trei mânãstiri va merge episcopul vasluian. De asemenea, în România, peste 2,2 milioane de români îsi serbeazã onomastica astãzi, dintre care 1.819.378 sunt femei si 416.844 bãrbati.
Adormirea Maicii Domnului este sãrbãtoarea în amintirea zilei în care Fecioara Maria si-a dat obstescul sfârsit, iar informatii despre aceastã sãrbãtoare nu se gãsesc în Sfintele Evanghelii, decât în traditia Bisericii. Se spune cã Maica Domnului a primit vestea mortii sale de la un înger. De asemenea, se spune cã apostolii aflati în acel moment în zone diferite ale lumii au fost adusi pe nori pentru a fi prezenti la acest eveniment. Deoarece Apostolul Toma nu a putut fi prezent la înmormântare, când a ajuns dupã trei zile acesta a cerut sã fie deschis mormântul pentru a putea sãruta mâinile Nãscãtoarei, dar intrând el a gãsit mormântul gol. De-a lungul timpului în cuvântãrile Pãrintilor Bisericii s-a afirmat faptul cã Fecioara Maria a fost înviatã de Fiul Sãu si luatã cu trupul în Împãrãta Cerurilor. Pe de altã parte, traditia mai spune cã dupã ce si-a sãvârsit misiunea apostolicã ce i-a fost încredintatã, de a duce credinta pe Muntele Athos, Maica Domnului dorea sã se mute la Fiul Sãu. Aceastã cerere i-a fost îndeplinitã si astfel a fost sãvârsitã si dorinta crestinilor ca trupul Maicii Domnului sã nu fie supus putreziciunii si sã fie luat la cer.
Traditii, legende si obiceiuri: Maica Domnului, salvatoarea sufletelor din iad
Traditia spune cã înainte de Marea Judecatã, Maica Domnului va da cu nãvodul de trei ori prin iad, sufletele de acolo putând sã se prindã de el si astfel sã se mântuiascã de pãcate. Se mai spune cã dracii, rãmasi fãrã sufletele oamenilor, se vor mânca între ei pânã când nu va mai rãmâne niciunul. Traditia spune cã în dimineata zilei de 15 august femeile mergeau la bisericã unde împãrteau struguri, prune sau faguri cu miere. Dupã ce se împãrteau fructele, femeile mergeau la cimitir pentru a tãmâia mormintele. Pe de altã parte, cei care aveau vii mari, obisnuiau ca în aceastã zi sã tocmeascã pandurii care sã pãzeascã viile. Pe de altã parte, în trecut, în data de 15 august se deschidea în satul traditional, un important sezon al nuntilor care tinea pânã la intrarea în postul Crãciunului. Tot în aceastã zi se organizau si târgurile si iarmaroacele de toamnã, iar perioada dintre cele douã Suntãmãrii era consideratã timp optim pentru semãnãturile de toamnã. Totodatã, la sãrbãtoarea Sfintei Marii se adunã ultimele plante de leac, putându-se afla totodatã cum va fi toamna ce se apropie si se culeg flori care se pun la icoane si care mai apoi sunt bune pentru vindecarea anumitor boli. În pãrtile Moldovei aceastã sãrbãtoare este consideratã sãrbãtoarea mortilor.
Peste 2,2 milioane de români îsi serbeazã onomastica
În România, peste 2,2 milioane de români îsi serbeazã onomastica joi, dintre care 1.819.378 sunt femei si 416.844 bãrbati. Dintre acestia, 1.398.464 poartã numele de Maria, 273.454 de Mariana, 51.620 de Marinela si 31.149 de Mioara. Mai existã si 25.947 femei care poartã numele de Marina, 25.447 de Marilena, 10.834 de Mãrioara, 1.685 de Mãriuca si 162 de Mãria. Pe de altã parte, din numãrul total de bãrbati care îsi serbeazã onomastica, un numãr de 310.751 poartã numele de Marian, 102.620 de Marin si 3.332 de Marinicã.
Hramul Mânãstirii Bujoreni
SLUJBÃ…Monahii Mãnãstirii Bujoreni au oficiat ieri seara slujba de priveghere, cu ocazia Hramului, alãturi de zeci de preoti din mai multe mãnãstiri din judet. La procesiune au participat mii de pelerini veniti atât din judet, cât si din mai multe localitãti din judete precum Galati, Bacãu, Iasi si chiar Neamt. Foarte multi au fost veniti si din Bucuresti, la hram participând chiar si pãrintii staretului mânãstiri, pãrintele Euharist. Mãnãstirea Bujoreni are o obste de 26 de vietuitori, fiind cea mai mare mãnãstire pentru cãlugãri din cuprinsul Episcopiei Husilor. Prima atestare documentarã a acestei mãnãstiri dateazã din 27 martie 1602, iar începuturile acestui asezãmânt sunt legate de gãsirea în chip minunat a Icoanei Maicii Domnului în scorbura unui stejar secular si de zidirea unei biserici în acest loc. Dupã ridicarea bisericii s-a întemeiat un schit cu obste de cãlugãri. Cu timpul, biserica s-a degradat si la începutul secolului al XVIII-lea a fost renovatã de Gavriil Conache, care a întãrit-o si consolidat-o. În anul 1840, ieromonahul Ioanichie Costache (hatmanul Ioan, înainte de cãlugãrie), a construit o biserica mare din zid de cãrãmidã, care este folositã si azi. Dupã constructia bisericii din zid, schitul a fost transformat în mãnãstire pentru maici. În timpul regimului comunist ateu, mãnãstirea s-a desfiintat în urma decretului 410/1959, fiind redeschisã în 1993 ca mãnãstire pentru monahi. Actualmente, se construieste o nouã bisericã de mari dimensiuni, pentru a rãspunde nevoilor spirituale ale numerosilor crestini care vin sã se roage în acest sfânt lãcas. Incinta mãnãstirii este foarte frumoasã si spatioasã, cu multa iarbã si molizi seculari la sud-vest si nord de bisericã.
Hramul paracliserului Mânãstirii Floresti
ISTORIE…Cu o vechime de peste patru secole, Mãnãstirea Floresti atrage an de an mii de credinciosi. Arhitectura neogoticã, dar si locurile încãrcate de sfintenie si istorie deopotrivã fac din ansamblul monahal un obiectiv care trebuie vizitat mãcar o datã în viatã. Pânã în a doua jumãtate a secolului al XVII-lea, mãnãstirea s-a numit Simila sau Florentina. Traditia spune însã cã numele lãcasului de cult vine de la o cãlugãritã, Floarea, care a ridicat o bisericã de lemn cu hramul „Sfântul Nicolae”. Mãnãstirea a fost înfiintatã în 1590, de cãtre Cârstea Ghenovici, vornicul Tãrii de Sus, însã constructia marii biserici a început pe la 1843-1844. Palatul Egumenesc a fost construit în anul 1858, dar în 1881 a devenit spital rural. Câteva zeci de ani mai târziu, unitatea a ajuns Sectie de Psihiatrie a Spitalului Vaslui si a functionat pânã în anii ’90. Turnul de poartã si clopotnita Mãnãstirii Floresti au fost ridicate între anii 1852-1859 de cãtre egumenul Nil, lucrãrile fiind finalizate în 1901. Este o constructie în stil romantic, cu fatade de cãrãmidã aparentã si elemente din piatrã sculptatã.
Mânãstirea Moreni “Adormirea Maicii Domnului”
PELERINAJ…Viata monahalã a început cu patru secole si jumãtate în urmã si a fost întretinutã de cãlugãri. Prima bisericã din lemn a fost construitã în vremea domnitorului Petru Rares, de boierul Lupan Buznea pe mosia sa. Dupã numele pârâului din apropiere a fost cunoscut ca schitul Bilahoi sau Ghilahoi. A purtat si numele Deleni, al comunei de care apartine. Biserica fiind stricatã cu vremea, a fost refãcutã de credinciosii Hordunã si Ginscã în anul 1801. Schitul a durat pânã în 1864, când s-a desfiintat. S-a reînfiintat în 1935 tot cu obste de cãlugãri, dar în anul 1949 se transformã în schit de maici. În 1953 s-a construit o bisericã nouã, care a fost renovatã si pictatã în 1986, cu contributia credinciosilor din parohiile Moreni, Deleni, Dânga, Costesti si Buda. Pictura a fost executatã de pictorul Constantin Zafiu. Biserica este micã, din lemn si pãmânt bãtut si nu are turlã. Spatiul interior este compartimentat în altar, naos spatios si pronaos cu mic spatiu. Are si un mic pridvor deschis. În urma decretului 410/1959, schitul s-a desfiintat si a rãmas ca bisericã de mir. Revolutia din 1989 a creat conditii ca viata monahalã sã-si reia cursul, iar în 1990 schitul a fost reînfiintat, cu regim de mãnãstire si obste de cãlugãri. Staret a fost numit Ieromonahul Meletie Mercas (azi Protosinghel, duhovnicul maicilor) venit de la mãnãstirea Runc. La cererea dumnealui, începând cu anul 1992, mãnãstirea are din nou obste de maici. Cu multã osârdie si prin chetele fãcute în orasele tãrii, obstea a reusit sã ridice mai multe clãdiri, într-una din ele fiind construit un frumos si spatios paraclis. Lucrãrile au fost coordonate de Pãrintele Meletie Mercas.
