spot_imgspot_img
18.5 C
Vaslui
16-apr.-2024

Albrecht Durer pe simezele Muzeului “Vasile Pârvan” din Bârlad (foto)

- Advertisement -

VERNISAJ Muzeul “Vasile Pârvan” din Bârlad a vernisat ieri cea mai mare expozitie organizatã vreodatã de aceastã institutie culturalã. În prezenta a peste 100 de persoane, a fost vernisatã expozitia “Capodopere ale graficii lui Albrecht Dürer (1471 – 1528)”. Au fost prezenti edilii Bârladului, primarul Marin Bunea si viceprimarul Dorin Apostu, fostul primar al Bârladului, Constantin Constantinescu, deputatul Adrian Solomon, senatorul Gabriela Cretu, toatã pleiada de consilieri locali ai PSD Bârlad, precum si presedintele CJ Vaslui, Dumitru Buzatu. Pretul unui bilet a fost de 12 lei. Expozitia va sta la muzeul bârlãdean pânã pe 24 martie, când va pleca la Sighisoara. Vernisajul a fost asigurat de prof. univ. dr. Petricã Bejan, de la Universitatea “A.I.Cuza” din Iasi.

Evenimentul organizat ieri de Muzeul “Vasile Pârvan” din Bârlad a fost unul extrem de vizualizat si cãutat de bârlãdeni si oficialitãti. Trei gravuri de secolul al XVI-lea si 108 stampe ale faimosului artist german Albrecht Dürer vor putea fi admirate la Bârlad pânã pe 24 martie. Expozitia eveniment „Capodopere ale graficii lui Albrecht Dürer (1471 – 1528)”, organizatã pentru prima datã la Bârlad, a inclus muzeul bârlãdean în rândul marilor muzee europene. Expozitia de la Bârlad reuneste trei gravuri de secolul al XVI-lea („Sfânta Treime”, „Biciuirea lui Iisus” si „Punerea în mormânt”) si 108 heliogravuri dupã stampe ale lui Albrecht Dürer, imprimate de Amand – Durand, printr-o tehnicã prezentatã de acesta la Societatea Francezã de Fotografie în 1867, numitã heliografie pe otel si pe cupru, care permitea o redare de mare finete. Amand-Durand a fost ilustratorul ales de Georges Duplessis, conservator al Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Nationale a Frantei, pentru diferite opere precum „Le livre de bijouterie”, de René Boyvin (1876) si, mai ales, „Oeuvre de Albert Dürer reproduit et publié par Armand-Durand”, texte de G. Duplessis (1877). “Este cea mai importantã expozitie pe care a organizat-o muzeul pânã la aceastã datã. Astãzi (ieri – n.r.) se împlinesc 154 de ani de la actul istoric de la 24 ianuarie 1859, atunci când se puneau bazele „României Mici”. Cum puteam noi sã marcãm o astfel de sãrbãtoare, decât printr-o manifestare de o asemenea anvergurã. Este vorba despre o Expozitie „Albrecht Durer”. El a fost cel mai important reprezentant al „Renasterii Germane” fãcând o punte de legãturã între Sudul Continentului European, acolo unde era reprezentant Leonardo da Vinci, cu Nordul Europei. Durer este considerat si astãzi unul dintre cei mai mari graficieni. A realizat circa 350 de lucrari de graficã pe lemn si cupru, 2000 de desene, picturi si a scris trei lucrãri despre artã. Epoca în care a trãit i s-a mai spus si „Epoca Durer” pentru cã s-a dovedit a fi putin mai sistematic decât Leonardo da Vinci. Este cel care a introdus „perspectiva” în domeniul artei, fiind preluatã apoi de cãtre toti artistii vremii. La Nuremberg a venit în contact cu oamenii de culturã ai vremii si de acolo a început cãlãtoriile spre Italia si Olanda. Influenta cãpãtatã în cele douã tãri si-a pus amprenta decisivã pe întreaga sa creatie”, a spus Mircea Mamalaucã, directorul Muzeului „ Vasile Pârvan”.

“Durer la Bârlad, un vis aproape imposibil acum 26 de ani”

„Durer la Bârlad, probabil acum 26 de ani nimeni nu se gândea la asa ceva. Iatã cã multe lucruri au devenit posibile. Un neamt nãscut la 1471 la Nuremberg, a ucenicit în preajma unor artisti gravori si a devenit foarte interesat de lucrãrile lor. Întâmplarea face, ca în acelasi timp, în acea perioadã sã fi trãit da Vinci si Michelangelo, „scoala Venetianã” sã fi ajuns la apogeu, astfel încât tânãrul artist s-a hotãrât sã vadã cum picteazã si altii, cãlãtorind foarte mult. Albrecht Durer este considerat unul dintre reprezentantii „Renasterii Germane”. Lucrãrile sale în majoritate au accente crestine, este un pictor religios, unul dintre cei mai buni reprezentanti ai „Goticului German”. A lucrat si s-a afirmat în perioada lui Luther, cu mesajul lui protestant, preferând sã revinã la modelul „Omului Cristic”. Miza tuturor lucrãrilor este de a aduce în atentie martirul, suferinta, durerea, eroismul, personajului”, a precizat si prof.univ.dr. Petricã Bejan

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.