|

Atacul mistretilor: zeci de hectare de porumb distruse, autoritãtile, fãrã reactie! (FOTO)

JALE PRIN PORUMB…Un fermier din comuna Viisoara, Halta Dodesti, a reclamat cã i-au fost distruse 10 hectare de culturã de porumb, de mai multi mistreti. Animalele fac ravagii în culturile de porumb ale agricultorilor si nu pot fi oprite. Desi pe fondurile de vânãtoare este deschisã vânãtoarea la mistreti, oamenii pãdurilor nu reusesc sã facã fatã, deoarece mistretii nu se vãd în lanuri, iar miscãrile lor sunt usor confundate de vânãtori cu cele ale oamenilor. Ca urmare, ca sã nu se împuste între ei, vânãtorii împuscã doar mistretii ce se pot vedea clar, iar oamenii încearcã sã-si protejeze culturile cum pot.

Ultima sesizare vine din satul Halta Dodesti, comuna Viisoara, unde un fermier s-a trezit cu toatã cultura de porumb distrusã. Zece hectare de porumb au fost puse la pãmânt de mistretii flãmânzi, iar pagubele sunt însemnate. Adrian Constantinescu a anuntat si autoritãtile, a fãcut gard electric pentru împrejmuirea culturii, dar degeaba. Ca în fiecare an situatia se repetã, din cauza unor legi stufoase, pe care le considerã aiurea. Si asta deoarece proprietarii de terenuri au obligatia sã le protejeze prin împrejmuiri, iar dacã nu-si împrejmuiesc trebuie sã si le pãzeascã singuri, altfel nu sunt despãgubiti. „Sunt foarte multi mistreti aici pe la noi! Din pãdurea de la Vãleni vin 100-150 de porci, cã s-au înmultit tare pe aici. Suntem disperati, nu mai avem ce culege, vedeti si dumneavoastrã”, a spus Adrian Constantinescu.

Cine vâneazã mistretii?

În teorie, vânatul apartine statului, iar Ministerul Mediului alocã o cotã de recoltã, în functie de efectivele animalelor. Fãrã o crestere a acestei cote, situatia nu se va schimba prea curând. Dacã existã, de exemplu, o cotã de 50 de animale iar în pãdure rãmân o sutã, problema nu se rezolvã. Potrivit legii, primãria comunei pe raza cãreia are loc distrugerea culturilor trebuie sã facã primele demersuri pentru ca agricultorii sã obtinã despãgubiri. „În momentul în care mistretii au produs pagube, persoana care constatã paguba se adreseazã primãriei, primãria în termen de 48 de ore convoacã o comisie de constatare a pagubei si a celui care se face vinovat de pagubã, formatã din specialisti de la mai multe institutii, inclusiv Directia Agricolã, si în baza acelui proces verbal de sedintã care are loc la Primãrie, se emite decizie de cãtre inspectorul sef care spune dacã se dau banii sau nu, dacã s-a semnalat în timp util paguba”, se prevede în legislatie. Numai cã la Epureni, comuna de care apartine fondul de vânãtoare al Ocolului Silvic Epureni, nu s-a înregistrat pânã acum nicio cerere de despãgubire. „Oamenii spun cã la judecãtorii nu li se face dreptate, pentru cã sunt întrebati ei cum îsi apãrã proprietatea de mistreti, ce mãsuri au luat si dacã omul nu poate sã ia mãsuri, cã multi sunt amãrâti, nu li se dã nimic. Asa cã nu se mai chinuie cu judecãti si cereri care le sunt refuzate”, a spus primarul Carmen Bâlbâie.

Seful Ocolului Silvic vâneazã mistretii, dar cu târâita!

Inginerul Gheorghitã Surugiu, seful Ocolului Silvic Epureni stie despre situatia grea prin care trec fermierii din zonã si spune cã a început sã mai vâneze dintre ei. „Îsi ia si natura tributul ei, ce sã facem? Asa este mereu, oricâtã mâncare le-ai da în pãdure, în perioada recoltãrii migreazã! Searã de searã îi vânãm, am început deja, pânã acum am vânat 4-5. Nu putem pânã când nu se culege recolta si nu rãmâne câmpul liber, sã vânãm, cã porcii nu se vãd prin porumbul înalt si doamne fereste, poate fi confundat un om cu animalul si iatã nenorocirea. Vom vâna mai multi, asta e, nu avem altã solutie. Din pãcate oamenii cam au dreptate”, a spus Gheorghitã Surugiu.