SIMPATICI Nostime si, pe alocuri, chiar pline de creativitate, „perlele” din lucrãrile elevilor de clasa a VIII-a fac, an de an, deliciul acestui examen, de altfel, serios si dificil pentru pustii de gimnaziu. Cum lucrãrile copiilor din judetul Vaslui au ajuns la corectat la Piatra Neamt, profesorii nostri au avut de evaluat tezele elevilor din judetul Vrancea. Poezia „Salcâmi”, dar si compunerea despre un obiectiv turistic le-a pus candidatilor imaginatia la încercare si nu e de mirare cã unii au dat dovadã de exces de zel, cu gândul la nota maximã. „Autorul versurilor se crede frate cu salcâmii, pentru cã doar asa îsi aminteste el de copilãria lui, în care erau albine si copaci”, a scris, sigur pe el, unul dintre viitorii liceeni. „Eu mã duc vara la satul Bizighesti, la bunicii care au murit amândoi, dar care i-au lãsat casa lui mama mea, nu la fratele ei, care e un betiv”, mãrturiseste, cu sinceritate, un alt elev, la subiectul ce impunea o compunere despre un obiectiv turistic.
Profesorii din Vaslui au spus cã, fãrã nicio îndoialã, subiectele de la Evaluarea Nationalã de anul acesta de la Limba Românã au fost accesibile, nu au ascuns interpretãri care sã îi punã în dificultate pe copii, iar buna pregãtire de la ore ar putea sã le asigure usor o notã mare. Fiind pusi pentru prima datã în fata unui examen atât de serios, elevii de clasa a VIII-a nu s-au lãsat si au vrut sã dea totul. Unii si-au pus la bãtaie toatã creativitate si încã sperã ca rezultatele sã fie pe mãsura efortului. Profesorii din Vaslui zâmbesc si spun cã nu au gãsit anul acesta la fel de multe „perle” ca în anii precedenti, dar acestea tot le-au descretit fruntile la corectare. „Cratima are rolul de a scurta cuvântul cu o literã, care dispare în vorbire”, a scris o elevã. Un coleg, mai inspirat, a tinut sã clarifice mai bine versurile din poezia „Salcâmi”. „Semnificatia versurilor aratã cã pe lângã salcâmi stãteau albinele, înseamnã cã pe lângã salcâmi cineva a pus niste stupi. Eu am stupi acasã si tot lângã salcâmi îi punem”. Un alt elev a fost sigur pe el când a scris cã functia sintacticã a cuvântului „fiecare” este „compliment”, iar altul a construit o frazã cu adverbul relativ „unde”, cum a putut el mai bine, mizând pe sensibilitatea corectorilor: „Când nu ai ce mânca si unde te culca, poti muri de foame pe unde te apucã noaptea”!
„Mama a pierdut banii si portofelul”
Compunerea privind obiectivul turistic le-a dat si ea de lucru elevilor. Dacã unii au descris statiuni de pe litoralul românesc, castelele vizitate sau pensiuni de la Munte, un bãiat a vrut sã fie mai original decât toti. „Mai demult eu am plecat de acasã, ca sã mã plimb cu trenul. Mama nu a stiut si a fost anuntatã Politia, care m-a gãsit la Mausoleul din Focsani, pe care eu atunci l-am vizitat”. Un alt copil a fost sincer: „Toti au fost la Bãile Herculane, dar mama a pierdut banii si portofelul”, a scris acesta.
Ce alte perle au mai scris elevii:
„Rolul cratimei în <<învie-n mine>> este de a arãta cã copilul din poet nu era mort dea binelea.”
„În timp ce unii oameni plâng dupã lucruri pierdute în copilãrie care nu se mai pot întoarce, gen jucãrii care nu se mai fabricã, în aceastã poiezie poetul duce dorul florilor de salcâmi.”
„Cea mai frumoasã zonã turisticã în care me-am petrecut primii ani de viatã mergând ãn concedii este la mare. Acolo e toatã distractia si se meritã sã dai toti banii.”
„Poetul nu poate sã se descotoroseascã de imaginea copilãriei care îl bântuie doar în legãturã cu salcâmii, dovadã cã în timp ce coplãria lui Ion Creangã e bântuitã de <<La cirese>>, altii, din zone mai sãrace n-au avut parte decât de flori de salcâm pline de viespi.”
„Cratima desparte douã cuvinte care nu încap întregi în versuri de poezii.”
„Cea mai frumoasã amintire turisticã care mi-a rãmas în minte este una realã, nu imaginarã, atuncia când am prins peste si am avut ce mânca.”
„Genul liric are mai multe trãsãturi în aceastã poezie, nu doar douã, anume cã una este romantismul, a doua este cã te face sã plângi dupã copilãria perdutã.”
