Batjocorit de sistemul medical românesc
CONTRAST… “Prin introducerea cardului de sãnãtate, Ministerul Sãnãtãtii va face economii de sute de milioane de euro, bani ce vor rãmâne în sistem si vor îmbunãtãti serviciile aduse bolnavilor”, anunta pompos, cu câteva zile în urmã, prim-ministrul României, Victor Ponta. Nu se stie deocamdatã cât de eficient este noul sistem electronic, câte economii se vor face cu ajutorul lui, însã ce este sigur este faptul cã, în ultimele zile, numãrul vasluienilor care beneficiazã de medicamente compensate este tot mai mic. Este si cazul lui Jalbã Enache, un pensionar de 65 de ani din municipiul Vaslui. De 38 de ani se luptã cu o boalã care, spune el, i-a distrus aproape toate organele interne. În plus, dupã ce a rãmas fãrã sotie, vasluianul a cãzut într-o puternicã depresie. Acesta spune cã în ultimul timp, cei 420 de lei, cât îi vine pensia, sunt din ce în ce mai greu de drãmuit. “N-am venit la ziar ca sã mã plâng cât de grea mi-e viata, ci pentru a atrage un semnal de alarmã asupra a ceea ce se întâmplã în sistemul medical. Un sistem care în loc sã te facã bine, se grãbeste sã te îngroape”, si-a început vasluianul povestea.
Necazurile sale au început în urmã cu 38 de ani, când, în urma unui control medical, a fost descoperit cu astm. “La vârsta de 27 de ani, în urma unui control fãcut la Iasi, mi s-a zis cã sunt bolnav de astm. De atunci, viata mea s-a complicat, a devenit o bãtãlie. La vârsta de 32 de ani, din cauza oboselii pe care o resimteam la locul de muncã, medicii mi-au zis cã ar fi mai bine sã mã pensionez pe caz de boalã. N-am fost de acord cu ideea. Ce pensie urma sã aibã un tânãr, cum eram eu pe atunci, cu doar 12 ani vechime în câmpul muncii? Dar n-a mai trecut o lunã si mi-am dat seamã cã starea de sãnãtate nu-mi mai permite sã fac efort fizic. Dupã cinci ani de muncã la PECO si sapte ani la Mecanica, am hotãrât cã, pentru sãnãtatea mea, ar fi mai bine sã mã pensionez. De la 27 de ani si pânã la 65, câti am în prezent, viata mea a fost doar o luptã cu boala. Trebuie sã recunosc cã, usor-usor, boala m-a învins. Din anul 2006 am fost diagnosticat si cu diabet. Iau 88 de unitãti de insulinã pe zi. Fãrã medicamente nu pot sã trãiesc”, ne-a spus, cu ochii în lacrimi, Jalbã Enache.
Obligat sã se descurce cu doar 60 de lei pe lunã
Azi, vasluianul are o pensie de 420 de lei pe care, bani cu care, declarã el, îi este din ce în ce mai greu sã se descurce . “Din banii de pensie, 150 de lei îi las în fiecare lunã la farmacie pentru medicamente, cu 80 de lei îmi plãtesc utilitãtile, iar 130 de lei îi las la luminã. Dupã ce îmi achit toate datoriile, mai rãmân cu 60 de lei în buzunar, cu care trebuie sã trãiesc o lunã. Numai eu stiu cât de greu mi-a fost pânã acum, câte zile am dus numai cu ciorbã de zarzavaturi si mãmãligã. Am renuntat la mâncare, ca sã am bani de medicamente. Mi-am zis: asta e, mãnânc mai putin, dar sã am cu ce sã-mi iau pastilele”. Ajuns la limita subzistentei, vasluianul a primit zilele trecute o cruntã loviturã din partea sistemului medical, loviturã care, spune el, l-a îngenunchiat definitiv. Pe lista medicamentelor compensate nu s-a mai regãsit spray-ul deloc ieftin pentru ameliorarea crizelor de astm. “De la Pneumologie mi s-a zis cã nu am cum sã mai primesc spray-ul, pentru cã lista cu cele 7 medicamente compensatorii la care am dreptul fusese deja completatã de medicul de familie. Mi-au spus sã mã adresez Casei Judetene de Asigurãri de Sãnãtate (CJAS). Medicul de la CJAS mi-a zis la rândul lui, cã problema mea poate fi rezolvatã doar la Bucuresti, la sediul CAS. M-as duce si în capitalã sã-i spun ministrului Sãnãtãtii cum trãiesc bolnavii în judetul Vaslui, dar nu mã ajutã boala. Stiu cã spray-ul costã aproape 200 de lei, bani pe care nu am de unde sã-i mai scot. Ãsta e sistemul medical din România! Mi-am activat cardul de sãnãtate, iar în schimb m-au lãsat fãrã medicamente” ne-a mai declarat vasluianul.
